Alex Găvan și Nicușor Dan au semnat memorandumul pentru crearea Centurii Verzi București-Ilfov. Apel la semnare către ceilalți decidenți politici
0Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist, fondator al platformei civice „Împreună pentru Centura Verde”, și Nicușor Dan, Primarul General al Capitalei, au semnat ieri, 12 octombrie, un memorandum de înțelegere privind soluțiile pentru combaterea poluării dramatice care afectează sănătatea locuitorilor Bucureștiului și a zonei înconjurătoare.
În același timp, atât cei doi cât și platforma civică invită la semnarea memorandumului pe toți ceilalți decidenți politici și executivi, al căror suport este fundamental, pentru a avea aer curat în București și în celelalte orașe ale țării.
Semnarea documentului marchează intrarea într-o nouă etapă a acestui proiect de sănătate publică ce presupune și o semnificativă componentă de mediu, ca parte a unei soluții sistemice.
Angajamentele luate de Primăria Capitalei
Primăriei îi revine colaborarea pentru patru dintre cele șapte puncte ale memorandum-ului:
• Înființarea unui grup de lucru între părțile semnatare, pe tematica creării Centurii Verzi, până la data de 31 decembrie 2023; realizarea și prezentarea publică a unui calendar asumat de acțiuni și măsuri concrete pentru implementarea Centurii Verzi București-Ilfov, până la data de 30 iunie 2024.
• Realizarea și adoptarea unui plan integrat pentru combaterea poluării, al Primăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov, plan care să includă ca parte din soluție și crearea Centurii Verzi București-Ilfov, până la data de 30 iunie 2024.
• Includerea Centurii Verzi în Planul de Acțiune pentru un Oraș Verde (PAOV), aferent Municipiului București, până la data de 31 decembrie 2023.
• Includerea creării Centurii Verzi în Planul de Dezvoltare Regională București-Ilfov 2021-2027, până la data de 31 decembrie 2023.
„Sunt foarte bucuros că putem contribui la realizarea și popularizarea unui proiect atât de important pentru București: Centura Verde. Felicit inițiatorii acestui proiect și, în mod special pe Alex Găvan, pentru determinarea cu care s-a angajat într-o misiune extrem de dificilă, dar în al cărei succes cred cu tărie. Primăria Capitalei a susținut și va susține întotdeauna proiectele și inițiativele care protejează mediul din Capitală, pentru că Bucureștiul trebuie să devină un oraș verde. Avem nevoie de cât mai multe spații verzi, copiii noștri au nevoie de parcuri și locuri de joacă în natură, avem nevoie să respirăm aer curat. Trebuie să înțelegem că fiecare arbore contează, fiecare inițiativă, chiar dacă aparține unei instituții a statului sau societății civile, trebuie susținută, pentru că numai împreună putem să avem rezultate vizibile și care pot conta pentru viitor. În acest sens îi încurajez pe toți ceilalți actori politici și decizionali să semneze acest memorandum. Împreună vom reuși!”, a declarat Nicușor Dan, primarul Capitalei.
Piatra de temelie a creării Centurii Verzi București-Ilfov o reprezintă proiectul de lege transmis către Parlament pe 12 aprilie 2023 de către platforma civică „Împreună pentru Centura Verde”.
În contextul poluării dramatice din București și al tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei, zeci de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice reunite sub umbrela acestei platforme solicită, prin acest proiect, punerea sub protecție a întregii vegetații forestiere a Ilfovului.
Platforma civică a reușit să aducă împreună oameni de bine din USR, REPER (partide alături de care s-a și depus textul inițial al proiectului, prin deputatele Diana Buzoianu și Oana Cambera), cât și din PNL (Alina Gorghiu, Mircea Fechet, Cristian Niculescu-Țâgârlaș), PSD (Robert Cazanciuc, Laura-Mihaela Moagher) și UDMR (Barna Tánczos). În acest moment, nu mai puțin de 65 de parlamentari sunt co-inițiatori ai acestui proiect de lege.
Pe 26 iunie, proiectul fost adoptat de către Senat cu unanimitate de voturi. Anterior, a obținut unanimitate și la toate comisiile de profil. Acum, proiectul de lege se află spre dezbatere la Camera Deputaților, forul decizional. Săptămâna trecută, a primit aviz favorabil, tot cu unanimitate, din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, urmând să fie trimis, pentru raport comun, la încă două comisii. Votul în plen este estimat pentru prima jumătate a lunii noiembrie.
Implicarea decidenților politici, esențială
Nicușor Dan, Alex Găvan și platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” invită la semnarea memorandumului pe toți ceilalți decidenți politici și executivi, al căror suport este fundamental pentru a avea aer curat în București și în celelalte orașe ale țării: Marcel Ciolacu, Președinte PSD și Prim-Ministru, Nicolae Ciucă, Președinte PNL și Președintele Senatului, Alfred Simonis, Președinte interimar al Camerei Deputaților, Cătălin Drulă, Președinte USR, Kelemen Hunor, Președinte UDMR, Dragoș Pîslaru, Copreședinte REPER, Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Hubert Thuma, Președintele Consiliului Județean Ilfov, prin colaborarea pentru îndeplinirea celorlalte trei puncte complementare ale memorandumului:
• Adoptarea și promulgarea proiectului de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov, propus de către platforma civică „Împreună pentru Centura Verde”, până la data de 31 decembrie 2023.
• Includerea subiectului legat de poluarea aerului din București și alte orașe pe agenda CSAT- Consiliul Suprem de Apărare a Țării, până la data de 31 martie 2024.
• Sprijinirea extinderii conceptului de Centură Verde și în restul țării, prin lege, hotărâre de guvern sau ordin de ministru, până la data de 31 martie 2024.
Întregul conținut al memorandum-ului se regăsește aici.
„Ușor, ușor, cei care au ales să fie #ÎmpreunăPentruCenturaVerde manifestă în concret un proiect istoric, unul dintre cele mai importante din ultimii 30 de ani. El va avea consecințe sistemice legate de reducerea poluării și calitatea vieții din orașe, mitigarea schimbărilor climatice și protejarea biodiversității, biodiversitate fără de care noi, oamenii, nu am mai putea exista. Pentru binele cel mai înalt și sănătatea locuitorilor capitalei României și a celor din celelalte orașe ale țării, fac acest apel la unitate și acțiune către toți destinatarii memorandumului și mă înclin cu recunoștință înaintea tuturor”, a declarat Alex Găvan, inițiatorul platformei civice.
Semnarea documentului s-a realizat și în contextul Climate Change Summit, cel mai mare eveniment din Europa Centrală și de Est, dedicat soluțiilor pentru mitigarea schimbărilor climatice. Summit-ul va avea loc în perioada 19 - 20 octombrie, la București, iar platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” este partener al acestuia.
Printr-o petiție online care a strâns deja peste 8000 de semnături, platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” invită cetățenii să se alăture pentru a solicita decidenților politici și executivi îndeplinirea punctelor din memorandum.
Inițiatorii platformei sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist, și Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Rețeaua pentru Natură Urbană. „Împreună pentru Centura Verde” este un proiect al Fundației Alex Găvan. Fundația a fost creată să manifeste în plan concret viziunea fondatorului său conform căreia „Universul înseamnă abundență, generozitate și altruism”, prin desfășurarea de proiecte în domeniul mediului, al educației, al sportului, al artelor și al cauzelor sociale.
Partenerii platformei: WWF, Greenpeace, Fauna&Flora, Asociația Kogayon, Grupul de Inițiativă Civică Codrii Vlăsiei, Social Innovation Sollutions, Impact Hub Bucharest, Fundația Comunitară București.
Ambasadorii platformei: Alex Dima, Andreea Marin, Mircea Cărtărescu, Elisabeta Lipă, Charley Ottley, Melania Medeleanu, Oana Pellea, Ioana Nicolaie, Horia Tecău, Eugenia Vodă, Cristian Mungiu, Gabriela Szabo, Alexandru Tomescu, Carmen Uscatu, Florin Negruțiu, Raluca Negulescu-Balaci, Lucian Mândruță, Oana Ghiocel, Cristian Lascu, Alina Kasprovski, Alexandru Stermin, Anamaria Hâncu, Dan Ștefan, Orieta Hulea, Raluca Michailov, Ciprian Stănescu, Oana Neneciu, Vlad Craioveanu, Laura Bouriaud, Andreas Beckmann, Dan Dinu, Valentin Sălăgeanu, Iain Trewby, Ciprian Teleman, Teodor Frolu, Daniel Sărdan, Tibi Ușeriu, Floriana Jucan, Magor Csibi, Liana Buzea, Gabriel Păun, Adelin Petrișor, Mihaela Miroiu, Francisc Doboș, Florentina Fântânaru, Roman Tolici, Francois Bloch, Flavia Popa, Ana-MariaBrânză, Radu Afrim, Paula Herlo, Mihai Morar, Alex Nedea, Adrian Măniuțiu, Loredana-Mihaela Năbar, Alexandru Lăpușan, David Flusberg, Adelina Dabu, Valer Hancaș, Valeria Răcilă Van Groningen, Ana Bulgăr Murray, Marta Ușurelu, Ștefan Câlția, Tudor Popescu, Monica Neumorni, Damian Drăghici.
Organizațiile susținătoare se regăsesc pe site-ul platformei.
Importanța Centurii Verzi
Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani. Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării.
De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR.
Stăm la fel de rău în capitală și când vine vorba de spațiul verde pe cap de locuitor. Ne aflăm pe ultimul loc din UE. Cu aproximativ 7-9mp suntem departe de cei 26 mp cât ar trebui să avem, potrivit legii.
După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a UE pentru aerul toxic din București. Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențiale de zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor. În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codri ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.
Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, „zonă cu deficit de vegetație forestieră”. Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă, date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ.
Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, anul trecut, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate, nemailuând în calcul și tăierile ilegale. Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, în special cele din jurul marilor aglomerări urbane.
Prin reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, aceste păduri sunt fundamentale pentru un mediu sănătos și lupta împotriva schimbărilor climatice. În egală măsură, ele sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios, cât și pentru recreere, sport, educație sau terapie prin băi de pădure. Valoarea lor pentru biodiversitate este de neprețuit.
Conform prevederilor legale, funcția principală atribuită prin amenajamentele silvice acestor păduri este socială, având prioritate în fața celei economice. Cu toată poluarea din oraș și din cauza dispariției ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer.
Nu vom avea aer curat în București atât timp cât, dincolo de măsuri antipoluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală. Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov.
După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas major în materie de plămân verde al Bucureștiului, următorul pas major în materie de calitatea vieții în oraș și în zona metropolitană.
Povești inspiraționale
Sub diverse forme, cele mai multe țări europene recunosc statutul și rolul special al pădurilor dimprejurul orașelor; le asigură o protecție sporită, în acord cu amenințările care vizează această categorie forestieră. Dincolo de beneficiile sociale și economice pentru comunitate, ele contribuie și la facilitarea unei planificări urbanistice sustenabile, stopând astfel dezvoltarea imobiliară necontrolată. Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie, unde aproape toate orașele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne’s Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) și São Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple. Cea mai mare centură verde existentă este cea a orașului Ontario, de aproape 810000 de hectare, cuprinzând atât păduri și zone umede, cât și pășuni și terenuri agricole.
Dar poate că cea mai inspirațională poveste este și una dintre cele mai vechi, și vine din Viena, unde acum o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au conștientizat nevoia protejării spațiului verde. În acest moment Wiener Grüngürtel înconjoară orașul aproape total, un foarte bun exemplu pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov.
Se încarcă comentariile...
