A scăzut numărul săracilor!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Moldova rămâne regiunea cu cele mai multe persoane care trăiesc la limita subzistenţei România se poate lăuda că are mai puţini săraci. Cel puţin asta indică Barometrul Opiniei

Moldova rămâne regiunea cu cele mai multe persoane care trăiesc la limita subzistenţei

România se poate lăuda că are mai puţini săraci. Cel puţin asta indică Barometrul Opiniei Publice 1998-2007, realizat de Fundaţia Soros. Potrivit analizei, numărul persoanelor aflate la limita pragului de subzistenţă a scăzut de la opt milioane, în 2000, la aproximativ trei milioane, anul trecut. Cu toate acestea, România continuă să aibă însă o rată ridicată a sărăciei absolute în comparaţie cu ţările din Uniunea Europeană, comparabilă doar cu unele ţări din fosta Uniune Sovietică.

"Sărăcia a explodat încă din primii ani ai tranziţiei, de la 4% în 1989, la 20%, în 1993. În anul 2000 a atins 35,9% din populaţia ţării.(…) Sărăcia, care a crescut pe măsură ce Produsul Intern Brut (PIB) scădea, a scăzut sensibil odată cu creşterea economică de după 2000. Rata sărăciei absolute s-a redus la 13,8% din populaţie, în anul 2006.

Adică de la <> de opt milioane persoane în 2000, România a reuşit să ajungă la aproximativ trei milioane, în 2006", se arată în Barometrul Opiniei Publice 1998-2007, realizat de Fundaţia Soros. Rata sărăciei absolute este, potrivit studiului, de 22% în mediul rural şi de doar 7%, în mediul urban.

Zonele rurale continuă să fie însă foarte vulnerabile, în principal din cauza faptului că bunăstarea se bazează predominant pe veniturile din agricultura de subzistenţă, ceea ce înseamnă că în anii răi pentru agricultură, cu secetă sau inundaţii, rata de sărăcie riscă să crească simţitor. În ceea ce priveşte raportarea pe regiuni, în Moldova rata sărăciei absolute se menţine peste 35% din totalul populaţiei, faţă de 10%, în Bucureşti.

Conform studiului care tratează perioada 1998-2007, câştigătorii transformărilor postcomuniste sunt persoanele mai tinere, cu educaţie înaltă sau cu o calificare care are căutare pe piaţă, în special din mediul urban.

Perdanţii sunt în special persoanele cu nivel redus de educaţie, lipsite de calificare, în special din mediul rural. Copiii, tinerii, romii, persoanele cu nivel redus de educaţie, şomerii şi persoanele ocupate în sectorul informal au avut de-a lungul întregii perioade şi încă mai au un risc semnificativ de sărăcie.

Se accentuează distanţa dintre bogaţi şi săraci

Barometrul Opiniei Publice arată, totodată, că inegalitatea veniturilor a avut o dinamică opusă sărăciei absolute. Astfel, inegalitatea veniturilor a scăzut în perioadele de recesiune economică şi a început să crească odată cu revitalizarea economiei, distanţa între cei mai bogaţi şi cei mai săraci fiind din ce în ce mai accentuată.

Comparativ cu celelalte state europene, inegalitatea veniturilor băneşti în România este printre cele mai ridicate în Uniunea Europeană. Astfel, veniturile băneşti ale celor mai bogaţi 20% din români au fost, în 2004, în medie de 7,1 ori mai mari decât cele ale celor mai săraci 20% din români, în timp ce în Uniunea Europeană acest raport varia între 3,3 în Slovenia şi 7,2 în Portugalia.

Concluziile studiului atrag în acelaşi timp atenţia asupra riscurilor care se pot adăuga sărăciei şi inegalităţii, cum ar fi excluziunea socială, cauzată în special de părăsirea şcolii înainte de obţinerea unei calificări, mai ales pentru copiii din mediul rural, accesul redus la piaţa formală a muncii şi accesul limitat la infrastructură, utilităţi şi servicii, în special în mediul rural.

Potrivit sondajului Soros, cumpărarea unei case reprezintă o prioritate pentru 20% din români, în timp ce 12% şi-ar dori să plece în străinătate. Ponderea celor care doresc să aibă o firmă proprie în România este de doar 14%.

Sistemul politic, responsabil de sărăcie

Majoritatea românilor consideră că actualul sistem politic este unul ineficient şi corupt, cheltuieşte resursele societăţii şi este responsabil de nivelul sărăciei din România.

Potrivit Barometrului Opiniei Publice 1998-2007, realizat de Fundaţia Soros, percepţia publicului asupra clasei politice este aceea a unui sistem politic ineficient, care cheltuieşte resursele societăţii, fără a oferi suficient în schimb.

Totodată, lipsa de eficienţă şi corupţia sistemului politic din societatea românească sunt considerate principalele cauze ale sărăciei.

3 milioane reprezintă numărul persoanelor din România care trăiesc sub pragul de subzistenţă

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite