69% din români reuşesc să facă faţă nevoilor lunare cu veniturile pe care le au disponibile
0Aproape 40% din populaţia României trăieşte în risc de sărăcie. Ţara noastră ocupă un loc fruntaş la nivel european, clasându-se în urma Bulgariei, unde problemele privind sărăcia şi excluziunea socială sunt mai mari decât la noi. Datele se desprind din cel mai recent raport al Institutului Naţional de Statistică (INS), „Tendinţe sociale”.
Potrivit sursei citate, cei mai afectaţi sunt pensionarii şi şomerii, cea mai săracă regiune din ţară fiind Nord-Estul României. La pol opus se situează regiunea Bucureşti-Ilfov, unde problemele nu sunt atât de mari, lefurile sunt mai mari iar locurile de muncă nu lipsesc.
Potrivit INS, în majoritatea gospodăriilor din România, nivelul veniturilor este foarte scăzut în comparaţie cu cheltuielile care trebuie făcute pentru satisfacerea nevoilor de consum. De pildă, în 2016 doar 69% din români reauşeau să facă faţă nevoilor lunare cu veniturile pe care le aveau disponibile, cele mai afectate fiind gospodăriile şomerilor.
Câţi români îşi permit un concediu de o săptămână
Concret, mare parte din gospodării nu îşi permit alte cheltuieli de consum în afară de cele pentru alimente şi bunuri nealimentare de strictă necesitate, arată statisticienii. Spre exemplu, înlocuirea mobilei uzate, vizionarea unor spectacole de teatru sau cinema ori cumpărarea unor produse electrocasnice sunt considerate un lux.
Situaţia nu este mai bună nici în cazul salariaţilor. Potrivit INS, la nivelul anului 2016, doar 25% din salariaţi şi-au permis o vacanţă de o săptămână în afara gospodăriei, un procent foarte scăzut comparativ cu cel din alte state europene, subliniază statisticile.
„O familie cu doi salariaţi şi doi copii, cu salariul minim pe economie, nu poate trăi. Statutul de angajat nu oferă o protecţie reală faţă de riscul de sărăcie. Noi avem o economie a cărui principal avantaj competitiv este costul scăzut al forţei de muncă. Chiar şi investiţiile străine care s-au făcut în ultimii ani în România au fost, de fapt, atrase de mâna de lucru ieftină”, a explicat, pentru „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu.
Ce face diferenţa între sărăcie şi bunăstare
Rata sărăciei a evoluat diferit, pe sexe, în perioada 2007 - 2016, notează raportul citat. „Deşi nu există o diferenţă evidentă între gradul de sărăcie al bărbaţilor şi cel al femeilor din România, până în 2011, rata sărăciei a fost uşor mai ridicată pentru populaţia feminină. Ulterior, în perioada 2012 - 2014 rata sărăciei a fost uşor mai ridicată pentru populaţia masculină”, potrivit documentului.
În ceea ce priveşte cheltuilelile statului referitoare la prestaţiile sociale, cei mai mulţi bani se duc pe pensii. În ultimul deceniu, cheltuielile cu prestaţiile sociale au crescut exponenţial, afirmă statisticienii, conform cărora 50,5% din bani se duc pe pensii. „Este de aşteptat ca procesul de înbătrânire a populaţiei şi creşterea speranţei de viaţă să sporească numărul de pensionari”, conchide raportul.