VIDEO Tragedia din Muntenegru - despre sindromul posttraumatic: „La noi, reacţia imediată după o astfel de tragedie este să aducem un sobor de preoţi“
0Jurnaliştii „Adevărul“ Ioana Lupea şi Ion M. Ioniţă au stat de vorbă, la Adevărul Live, cu psihologul Dan Ivănescu, despre consecinţele cumplitului accident petrecut în Muntenegru asupra supravieţuitorilor şi asupra familiilor acestora.
Principalele declaraţii din timpul emisiunii.
Psihologul Dan Ivănescu consideră că cele două tipuri de reacţii întâlnite la persoanele care au trecut prin accident, cele care îşi amintesc ce s-a întâmplat şi cele care nu-şi mai amintesc nimic, sunt urmări fireşti: „Mulţi dintre ei au uitat ce s-a întamplat pentru că s-a activat un sistem de apărare. O să-şi amintească după aceea, sub diverse forme. Orice poate declanşa aceste amintiri. Nu este obligatoriu să apară la toţi, depinde de susţinerea familiei şi a celor din jur. Manifestările până în trei luni de zile indică prezenţa unui posibil şoc posttraumatic acut, ce depăşeşte trei luni reprezintă deja o formă cronică de stres“.
„Perioada de doliu trebuie respectată“
„Oamenii sunt bine intentionaţi, îşi doresc să ajute, dar sunt foarte puţini implicaţi în acest proces. Ştiu colegi psihologi care s-ar fi oferit voluntari pentru a ajuta victimele şi rudele. Dar, în această perioadă scurtă care a trecut, victimele au nevoie de sprijin familial, până la cel al psihologului. Trebuie lăsaţi o perioadă să se calmeze şi apoi trebuie să intervină specialiştii. Perioada de doliu trebuie respectată, de exemplu, la cei care si-au pierdut rudele. Apoi, dacă situaţia persistă, trebuie preluaţi de psihologi“, a explicat Dan Ivănescu modul în care trebuie să se acţioneze în privinţa victimelor.
Ion M. Ioniţă şi Ioana Lupea au identificat alte două tragedii petrecute în România, care au afectat victimele la nivel psihologic similar cu modul în care au fost afectate victimele care au trecut prin coşmarul din Muntenegru: explozia de la Mihăileşti şi incendiul de la maternitatea Giuleşti.
Impactul emoţional al unei astfel de tragedii este foarte mare şi se poate manifesta mult timp după petrecerea evenimentului, a spus Dan Ivănescu: „Nu este tocmai corect să vorbim de la bun început despre şoc posttraumatic, pentru că trauma continuă şi după accident. În cazul adulţilor, aceştia încep să viseze momente legate de accident, scade calitatea vieţii, nu mai muncesc cum munceau înainte, au probleme în relaţiile cu cei din jur, nu mai mănâncă, nu mai dorm. Iar aceste lucruri trebuie să se manifeste timp de trei luni. La unele persoane poate să apară aceste manifestări şi la şase luni după accident. Ca să fie diagnosticaţi cu stres posttraumatic, trebuie să îndeplinească mai multe criterii dintre cele pe care le-am enumerat“.
Supravieţuitorii ajung să se culpablizeze
Psihiatrul Florin Tudose a intervenit prin telefon şi a explicat cum se manifestă sindromul supravieţuitorului după un accident de proporţiile celui din Muntenegru. Pesoana care supravieţuieşte se culpabilizează pentru că a scăpat cu viaţă, se întreabă de ce nu a fost ea cea aleasă şi a murit în locul ei un apropiat, soţie, copil etc.
În cazul famililor supravieţuitorilor nu se poate vorbi despre dezvoltarea unui şoc posttraumatic, spune Florin Tudose. Problema care se pune este cu totul alta, subliniază psihologul: „La noi nu s-a înţeles deloc că imediat după un astfel de accident oamenii nu trebuie să fie ţinuţi în şah timp de 48 sau 72 de ore. Este o crimă! Pentru că ei speră şi îşi fac griji în tot acest timp. Apoi, după atâta timp, află că rudele se află pe lista morţilor. Cu câtă aroganţă au transmis autorităţile noastre că îi vor ţine ei la curent şi le-au transmis condoleanţe. Aveau nevoie de informaţii, în primul rând, nu de condoleanţe“.
„La noi, reacţia imediată după o astfel de tragedie este să aducem un sobor de preoţi. Nu spun că nu este nevoie şi de aşa ceva, dar mai întâi trebuie să intervină acea celulă de criză desemnată să ia măsuri în astfel de cazuri“, a afirmat Florin Tudose.
Politicienii speculează tragediile umane pentru capital electoral
„Sănătatea este ignorată, nu este administrată în România. Nu mai devreme de săptămâna trecută, medicii au protestat faţă de ceea ce se întâmplă în sistem. Numai în ţările cu pseudo-democraţii sănătatea este lăsată la urmă, cu atât mai abitir sănătatea mintală. Şi asta se întâmplă pentru că există alte priorităţi şi interese“, este de părere psihiatrul Florin Tudose.
Oficialii au declarat că identificarea victimelor este o procedură de durată, ca o explicaţie a reacţiei întârziate în relaţia cu familiile celor implicaţi în accident. „Dar cea mai mare parte din cei aflaţi în autocar au putut fi identificaţi şi informaţiile ar fi trebuit să fie oferite cu promptitudine. Nu era o problemă să se ducă la fiecare familie în parte şi să le explice situaţia reală. Ceea ce s-a petrecut arată o desprindere totală a autorităţilor faţa de situaţia concretă a oamenilor“, a observat Ion M. Ioniţă.
Adevărul LIVE Sărbătoarea care s-a transformat în zi de doliu naţional pentru români
Autorităţile consideră, totuşi, că s-a făcut totul perfect, chiar dacă au fost identificate probleme, a observat Ioana Lupea. O atitudine arogantă, care determină oamenii să-şi piardă încrederea în instituţii, explică Ion M. Ioniţă. Jurnalistul a mai vorbit despre un fenomen care se petrece în România ori de câte ori se întâmplă astfel de tragedii: „Totul devine politic, se încearcă să se speculeze de către unii astfel de nenorociri. Apar anumiţi politicieni în faţă ca să-şi dea cu părerea despre diverse lucruri şi mi se pare degradant să profiţi de o tragedie. Pur şi simplu vii şi îţi faci capital de imagine, cauţi electorat pe spatele uneor astfel de evenimente“.
Apelul ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, ca românii să doneze sânge a fost umbrit de povestea unui cetăţean român care a fost plimbat noaptea pe la două sau trei spitale, fără să poată dona sânge. Altor persoane li s-a spus că nu pot dona până nu primesc o anumită hârtie.