VIDEO Semnele ascunse care te anunţă că ai astm. Tusea este, uneori, singurul indiciu

Poluarea şi vremea schimbătoare sunt ca o bombă cu ceas pentru aparatul respirator FOTO Arhivă Adevărul

În fiecare oră, un om moare în Europa din cauza astmului, fiindcă foarte mulţi oameni nu ştiu că suferă de această afecţiune respiratorie cronică.

Boala care scade capacitatea plămânilor, ne face să gâfâim când urcăm scările şi care ne poate provoca, din senin, crize ce pot fi fatale este subdiagnosticată în România. Partea proastă este că această afecţiune respiratorie afectează mai ales copiii, adolescenţii şi adulţii tineri, subliniază specialiştii.

Iar în multe cazuri, la copiii sub 6 ani, nici măcar medicii nu-şi dau seama că răcelile repetate şi polipii problematici pot ascunde, de fapt, un astm.

Medicul Ramona Nedelcu, specialistă în pneumologie la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta“ din Bucureşti, ne-a învăţat la Adevărul Live cum să recunoaştem semnele ascunse ale astmului, dar şi factorii care pot declanşa o criză periculoasă.

Peste 90% din cazuri astmul bronşic este asociat cu rinita alergică, începe dr. Nedelcu.

Într-o criză extremă de astm, are loc o hipersecreţie de mucus, musculatura bronhică se contractă, lipsind omul de oxigen. Şi în criză, şi în afara crize, se vine la medic cu exacerbare infecţioasă declanşată de diverşi factori (alergeni, ca fumul de ţigară, acarienii din praf, chiar şi părul sau blana animalelor din gospodărie). Chiar şi gripele sezoniere pot conduce la astm. Acest astm pacientul nu ştie că-l are, explică dr. Nedelcu.

De ce nu ştim că avem astm?

Astmul se manifestă, prin sufocare, prin senzaţie de constricţie toracică, prin tuse cu o uşoare expectorare care poată să apară dimineaţa sau în timpul nopţii. Aceste semne ne dau de gândit. Într-un context anume, tusea poate fi luată în considerare pentru această boală, explică dr. Nedelcu.

Simptomele pot apărea dintr-o dată, dar şi în timp. Tusea poate fi unicul simptom şi să-l punem pe seama unei răceli. Simptomele pot să apară la pacienţii susceptibili, pe care nu prea le băgăm de seamă. Trec săptămâni după care manifestările sunt mult mai grave decât cele iniţiale. 

Medicaţia pentru răceală face rău astmului?

Nu face rău. Simptomatologia se îmbunătăţeşte. Mai ales, dacă le iei din timp şi previi, scapi de o exacerbare serioasă. Este bine să luăm medicamentele pentru a nu ajunge în situaţii grave. Dacă tusea este productivă atunci ne putem adresa medicului, ne sfătuieşte dr. Nedelcu.

Cauzele astmului

Pacientul care este diagnosticat cu astm nu mai are voie să fumeze. Pe lângă inflamaţia bronhică şi dacă şi mai fumează e clar că o să ajungă într-o stare chiar fatală. Astmul sever şi greu de tratat răspunde şi foarte greu la tratament. Fumatul este un declanşator. Dar cauzele astmului nu sunt pe deplin elucidate, sunt foarte numeroase. Sunt atât de multe încât, la un singur pacient, nu putem pune punctul exact pe o singură cauză. Astmul este o boală inflamatorie. Poluarea, fumatul, chiar şi unele alimente, medicamente, ca aspirina, ca betablocantele, explică dr. Ramona Nedelcu.

Schimbările de temperatură, de anotimp, pot declanşa crizele de astm. Crizele sunt mult mai frecvente în sezonul rece, toamna şi primăvara. Când înfloresc copacii, puful care declanşează rinita alergică îi trimite pe oameni la medic, apoi diagnosticându-se şi astmul, spune dr. Nedelcu (foto dreapta).

Spirometria – diagnosticarea astmului

Spirometrul seamănă cu etilotestul. Cu ajutorul lui se măsoară capacitatea pulmonară. Ca metodă, pacientul respiră în aparat, după câteva respiraţii normale este pus să inspire şi să expire forţat. Prin această metodă se stabilesc parametrii. Bineînţeles că sunt nişte valori prezise în funcţie de sex, vârstă şi înălţime. Se face şi testul cu bronhodilator şi dacă există un rezultat semnificativ (peste 200 de mililitri) se poate stabili diagnosticul. În principiu durează 15-20 de minute, pentru că trebuie să lăsăm şi bronhodilatatorul să-şi facă efectul, explică dr. Nedelcu.

În urma campaniei din 2013, 12.481 de pacienţi au fost testaţi, dintre care la un sfert s-a pus diagnosticul de astm. Factori de risc: dermatita atopică, fumatul, rinita alergică. Mai ales la pacienţii care merg la alergolog, ei au un teren alergic, pot asocia un astm bronşic.

Astmul profesional - „Alergia la muncă“

Simptomele pacienţilor se agravează sau le fac în timpul serviciului. Când merg în concedii sau acasă se simt mult mai bine. Înseamnă că la locul de muncă suntem expuşi la acei factori de risc, ca praful, aerul condiţionat necurăţat, la acarienii din mediu.

Cu ce se confundă astmul

Respiraţia grea şi tusea şi constricţia apar cam la toate bolile pulmonare. Este greu şi pentru medic să identifice astmul. Dar există anumite lucruri care îl diferenţiază: teren propice, predispoziţia, alergia. Astmul poate să apară la orice vârstă, dar cu precădere la copii şi până în 40 de ani, spune specialistul.

Un diagnostic de astm la copil se pune cam după vârsta de 10 ani. Răcelile la copii mimează astmul bronşic, adică se sufocă, are respiraţia şuierătoare, de aceea este nevoie de o evaluare ulterioară. 

Cum se ţine sub control astmul

Îl controlăm şi monitorizăm prin această spirometrie, care nu este doar pentru diagnostic, prin controlarea simptomelor. Din momentul în care pacientul este diagnosticat, el primeşte un plan de tratament. El trebuie să înveţe cum să folosească tratamentul şi când. Cam la trei luni trebuie reevaluată situaţia, dar unii pacienţi vin la control, alţii nu. Există această necomplianţă deoarece se gândesc la dependenţă. Dacă văd că se simt bine, uneori întrerup tratamentul şi simptomele reapar, pentru că boala nu se vindecă. Sprayurile nu dau dependenţă, şi pacientul va avea nevoie de ele toată viaţă. Acest lucru îi sperie. Chiar dacă ne simţim bine, chiar dacă au trecut simptomele, medicaţia trebuie luată, avertizează dr. Nedelcu.

Ce să facem pentru cineva în criză?

Dacă un pacient are o criză de astm, când se exprimă greu, nu poate să respire... în asemenea cazuri este greu să-l ajutăm. Trebuie să se prezinte imediat la spital. Aceste crize pot fi chiar fatale. Cât mai repede trebuie ajuns la o cameră de gardă. Tratamentul pentru criză este diferit faţă de cel de fond pe care pacientul trebuie să-l ia zi de zi.

Ce măsuri putem lua acasă pentru reducerea crizelor?

Putem şterge praful mai des, putem folosi aspiratoare cu filtre speciale. Trebuie să menţinem cât mai curat în casă, să scăpăm de cât mai mulţi alergeni. Să nu fie un mediu cu multă umezeală. Factorii aceştia pot fi controlaţi, spune dr. Nedelcu.

Cât costă diagnosticarea şi tratamentul astmului 

Tratamentul nu este gratuit. Diagnosticarea începe cu 20 de lei. În privat se ajunge şi la 90-200 de lei. Preţul creşte dacă se face şi această bronhodilataţie. Tratamentul este decontat dar nu în totalitate, puţin peste 50%. Medicamentele costă ceva mai mult, mai ales dacă pacienţii sunt mai în vârstă şi au şi altă afecţiune asociată ajung în situaţia în care trebuie să aleagă şi să renunţe din medicamente. Tratamentul se dă lunar, şi se ia de două ori pe zi., în fiecare zi. Decontat fiind, aproximativ 100 de lei pe lună trebuie să scoată pacientul din buzunar, spune dr. Nedelcu.