Un nou scandal alimentar zguduie piața cărnii din România. Puiul vopsit încaieră autoritățile

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Horia Constantinescu, anunța ieri dimineață că sunt producători în România care vopsesc carnea de pui „pentru a o face să pară mai bună”, avertizând că ne confruntăm cu un „atentat serios la siguranţa fiecăruia dintre noi”. În replică, directorul executiv al ANSVSA, Mihai Ponea, îl acuză pe președintele ANPC că induce consumatorii în eroare.

Pui galbeni, vopsiți prin hrănire - Foto Facebook Horia Constantinescu

„Există o vorbă care spune că umblii cu cioara vopsită. Dar iată că varianta modernă se referă la puiul de găină vopsit. Există operatori economici care îşi vopsesc aceste produse pentru a ne induce în eroare. Dar şi aici se întâmplă o minune: unii dintre pui sunt vopsiţi prin hrănire, pentru ca vopseaua să pătrundă în ţesut şi să nu poată fi spălată”, a scris, ieri dimineaţă, pe Facebook, Horia Constantinescu.

Acesta afirmă că ne confruntăm cu un atentat serios la sănătatea publică.

„Dacă adăugăm şi ingredientul sallmonela, descoperit la unele ferme de către colegii noştri, în condiţiile în care la fiecare dintre aceste structuri ar trebui să existe filtre serioase, nu superficiale, atunci puiul vopsit devine şi un pericol pentru sănătatea noastră. Ne confruntăm cu un atentat serios la siguranţa fiecăruia dintre noi: pui îngălbeniţi pentru a părea mai buni, împănaţi cu tulpini de salmonela periculoase”, a mai scris Constantinescu.

Postarea este însoțită de imagini cu pui întregi, puși în recipiente cu apă, ce par să-și fi pierdut culoarea pe anumite părți ale pielii. De asemenea, a pus și o captură cu prospectul unui „aditiv furajer pentru folosirea în amestec, în furajul finit, pentru pigmentarea suplimentară a pielii păsărilor și colorarea gălbenușului de ou”.

„Interesant este, și vă rog să citiți prospectul, că și ouăle capătă altă culoare odată ce este folosită mâncare amestecată cu produsele specifice păcălirii noastre”, a continuat șeful ANPC.

Reacția ANSVA

În replică, directorul executiv al Autorității Naționale Sanitar Veterinare (ANSVSA) Mihai Ponea îl acuză pe Horia Constantinescu că induce în eroare consumatorii. Ponea a explicat că fiecare lot de păsări care se sacrifică în ferme e testat de salmonella și că din cele 2500 de tipuri de bacterie, doar două sunt periculoase, produsele la care sunt identificate acestea fiind retrase de pe piață.

„Consumatorii trebuie să știe că noi nu mâncăm carne sterilă, doar produsele sterile din conservă nu conțin bacterii. Orice aliment pe care punem mâna are salmonella", a spus șeful ANSVSA.

„Să nu creăm inducere în eroare că produselor comercializate de producătorii români sunt infestate sau li se adaugă coloranți. Fiecare lot de păsări care se sacrifică în ferme e testat de salmonella. Îi explic public lui Horia Constantinescu că sunt 2.500 de tipuri de salmonella, dintre care doar 2 sunt periculoase și sunt reglementate. Înainte ca orice lot de păsări să fie sacrificat, cu 48 ore înainte medicul de la fermă trimite informatic documente de lanț alimentar - furajare, greutate, vârsta și pune un buletin de laborator că păsările sunt libere sau contaminate cu salmonella. Consumatorii trebuie să știe că noi nu mâncăm carne sterilă, doar produsele sterile din conservă nu conțin bacterii. Orice aliment pe care punem mâna are salmonella. Românii trebuie să aibă garanția că în fiecare abator, fermă, fiecare lot de păsări sacrificat e tratat din punct de vedere al salmonellei, pentru că suntem într-un pogram european și suntem monitorizați. Salmonella e prezentă natural în intestinul păsărilor, 70% se identifică salmonella, dar e inofensivă. Noi le căutăm pe cele două care sunt periculoase și sunt retrase produsele de la raft. Cele 2498 de tipuri inofensive dispar într-un minut de la gătire. Pe orice etichetă scrie a nu se consuma fără tratament termic. În carne și în toate alimentele sunt bacterii cu care noi conviețuim. În ce privește schimbarea culorii, se întâmplă din cauza schimbării de temperatură, de când îl luăm din galantar până ajungem acasă, se poate datora lanțului termic. El (puiul – n.r.) stă la 2 grade în galantar, dacă noi mai stăm în piață, în mașină, bacteriile schimbă culoarea. Dacă facem comparație cu puiul de la țară, cel hrănit doar cu grăunțe și caroten are culoare mai galbenă. Așa cum puiul sacrificat la țară e galben că îl hrănesc bunicii cu grăunțe, așa și comercianții oferă consumatorilor, pui cu carne galbenă. Horia Constantinescu nu deține informații, vine cu lucruri defăimătoare la adresa producătorilor români și a consumatorilor", a declarat Mihai Ponea, directorul executiv al ANSVSA.

Acesta a detaliat și modul în care carnea puilor poate căpăta culoarea galbenă, asociată cu puii de țară, pe care îi considerăm mai sănătoși.

„Orice aliment care este pe rafturile magazinelor, conține coloranți permiși, mezelurile, laptele, pâinea, toate conțin coloranți și adjuvanți prevăzuți de lege. Nu există aliment care să nu conțină aditivi, și sarea, piperul sunt aditivi. La fel și morcovul care se mai pune în furaje, pentru caroten și culoarea galbenă, este tot un colorant natural”, a transmis Mihai Ponea.

Șeful ANPC este însă de părere că se încearcă mușamalizarea fărădelegilor.

„Acum este forfotă mare în rândurile celor care ar fi trebuit să atragă atenția asupra acestui fenomen. Din nou, se caută argumente disperate pentru a arăta că autoritatea noastră nu ar avea ce să caute pe întreg traseul puilor vopsiți”, a mai completat acesta, concluzionând că va trimite o informare către „absolut toate instituțiile ce pot verifica cum s-a ajuns în această situație și cine a acoperit adevărul”.

Câteva ore mai târziu, acesta a adăugat că furajele care dau culoarea galbenă a puilor nu sunt toxice pentru păsări sau pentru om, dar reprezintă o „practică comercială înşelătoare”. El a menţionat că această metodă este „destul de extinsă” şi că furajele sunt folosite pentru a da impresia că este vorba despre pui de „calitate superioară”

Contaminare cu salmonella prin mâini murdare

Bacteria Salmonella provoacă salmoneloză. Ea trăiește în tractul intestinal al animalelor infectate. Poate contamina carnea, ouăle, lactatele, fructele de mare, legumele și fructele.

„Salmonella este un microb care se poate găsi în produse alimentare, lactate, dar și în ouă, în mod special în cele de rață. Când acestea sunt contaminate și sunt consumate fără a fi preparate termic intens, ele pot produce toxinfecție alimentară. Toxinfecțiile cu salmonella ocupă primul loc între toxinfecțiile alimentare din țara noastră. Prin contaminarea alimentelor, a mâinilor persoanelor care prepară alimentele. La fierbere peste 100 grade sau la flacără intensă microbul este distrus. Doar că un „ou fiert moale” sau ouăle folosite la producerea de prăjituri în alimentația publică, unde nu se prepară atât de mult termic, pot duce la îmbolnăviri. De exemplu, este interzis să folosești ouă de rață, care pot fi frecvent contaminate cu salmonella, în alimentația publică.”, precizează dr. Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara.

La rândul lui, Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase și Director Medical la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” spune că „riscul de salmoneloză există la tot ce înseamnă cărnuri care sunt mai puțin gătite.”

„Sunt două discuții: o dată că e carnea în sine contaminată sau modul de preparare al alimentelor, care se mănăncă prea puțin preparate termic sau crude, apropo de bucătăria japoneză.În primul rând trebuie să ne gândim și la sursă, de asta sunt autoritățile care trebuie să monitorizeze. Logic ar fi să nu ajungă în magazine alimente contaminate. Sunt mai puține tulpini periculoase. Important este să încercăm să prevenim contaminarea. Dacă prepărăm corect carnea, pe grătar, la cuptor, o fierbem sau o prăjim, ne sigurăm că ne-am luat măsuri împotriva bacteriei.”, afirmă medicul.

Pentru a ne proteja trebuie să ne spălăm mâinile corect și des și să preparăm corespunzător alimentele.

„Vectorul cel mai important sunt tot mîinile nespălate, mâinile care nu sunt corect spălate cu apă și săpun înseamnă clar un risc mare, printre altele, și de salmonella. Spălatul mâinilor cu apă și săpun trebuie repetat suficient de des, atât de adulți, cât și de copii, în cazul celor mici e mult mai greu să se ferească de toxinfecții alimentare. Vorbim de regulile de bază de igienă, inclusiv de igiena alimentului. Cum ar fi stocarea alimentului, sau transportul acestuia, care se face practic tot cu mâinile noastre și atunci putem transmite dintr-o parte în alta microbii. De exemplu, în cazul unor shaormerii, angajații de acolo dacă nu păstrează igiena, evident pot prin mâinile lor să transmită inclusiv salmonella. Prepararea termică este sfântă, și cred că în felul astă reușim să scăpăm de orice.”, adaugă dr. Adrian Marinescu.

De asemenea, trebuie să știm proveniența alimentelor. Contaminarea se face fie prin alimente, fie prin persoanele purtătoare.

„Persoanele cu diaree trebuie să se adreseze medicului de familie pentru a fi diagnosticați dacă sunt infectați cu salmonella și tratați, pentru a nu deveni purtători și a contamina la rândul lor alimentele. Contaminarea se face prin alimente sau direct de către purtători prin mâini murdare, prin lipsa de igienă sau indirect prin mobilierul contaminat acolo unde se prepară alimentele”, ne informează dr. Virgil Musta.

Deși o toxinfecție alimentară nu pare un lucru atât de grav, există persoane vulnerabile pentru care un astfel de episod poate duce și la deces, avertizează medicii.

„Dacă sunt o persoană vulnerabilă, am o anumită vârstă, am boli cronice, toxinfecția alimentară poate să însemne o simptomatologie digestivă zgomotoasă, cu scaune diareice, cu vărsături. Un episod de acest gen poate duce la deshidratare în timp scurt, ore, pentru un copil mic, persoane în vârstă sau cu boli cronice. Din păcate, poate să decompenseze bolile existente și poate ajunge la ce e mai rău, poate chiar să se prăpădească, din păcate. Deshidratarea prin toxinfecție alimentară reprezintă o urgență medicală.”, atrage atenția dr. Adrian Marinescu.

Surse ale infecției cu Salmonella

Potrivit Centrului Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes", sursele infecției cu Salmonella sunt:

• carne de pasăre de curte, carne de porc, carne de vită, în cazul în care sunt crude, nu sunt preparate corect sau sunt infectate cu bacteria Salmonella dupa preparare
• ouă infectate, produse din ouă, lapte, produse din lapte, atunci când nu sunt pregătite, manipulate sau păstrate în mod corespunzător
• rar - animale de companie (broaste țestoase, șerpi, șopârle, salamandre, păsări și șoareci)

Reguli pentru evitarea infecției cu Salmonella:

• gătiți bine carnea
• nu mâncați și nu beți preparate cu ouă crude sau lapte nepasteurizat
• nu mâncați și nu beți alimente din surse nesigure
• spălați ouale înainte de a le folosi, cu săpun
• spălați legumele și fructele înainte de a le consuma
• spălați toate zonele de lucru din bucătărie și ustensilele cu apă și săpun imediat după ce au fost folosite pentru gătit
• țineți cont de contaminarea încrucișată (exemplu: atunci când carnea crudă vine în contact cu alimente gata pregătite )
• spălați-vă mâinile ori de câte ori treceți de la prepararea unui produs la altă preparare
• spălați-vă des mâinile cu apă și săpun.