Subvarianta Centaurus ocoleşte imunitatea dată de vaccin şi de boală. Cercetător: Această tulpină ar fi mai infecţioasă decât Omicron

0
0
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Subvarianta Centaurus are capacitatea de a ocoli imunitatea dată de vaccin şi de trecerea prin boală, a declarat pentru news.ro cercetătorul în imunologie la Oxford, Ştefan Dascălu, care a adăugat că încă nu se cunosc influenţele pe care le are asupra sistemului imunitar.

Ştefan Dascălu, cercetător în imunologie la Universitatea Oxford, a declarat pentru News.ro că Centaurus, aşa cum este supranumită subvarianta BA.2.75 a tulpinii omicron se transmite mai repede şi dă în general forme uşoare de boală, fiind mai afectaţi de formele severe cei care au şi alte afecţiuni. Specialistul explică faptul că subvarianta are capacitatea de a ocoli imunitatea dată de vaccin şi de trecerea prin boală, dar că vaccinurile actuale, chiar dacă nu sunt actualizate cu variantele actuale ale virusului SARS-CoV-2 au capacitatea de a proteja organismul de formele severe de boală.

Ştefan Dascălu: Încă nu se ştiu concret efectele acestei noi subvariante asupra sistemului imunitar cât şi cele epidemiologice

„Varianta aceasta a tulpinii omicron a fost depistată, este important, în creştere, identificată de altfel în numeroase părţi ale lumii, supranumită în momentul de faţă Centaurus, nu este altceva decât o subvariantă a tulpinii Omicron, într-adevăr numărul de cazuri în creştere este un indicativ foarte puternic pentru faptul că această tulpină ar fi mai infecţioasă.

Cercetătorii care s-au axat pe studierea acestei variante au specificat şi faptul că deocamdată nu avem destule secvenţieri ale acestei tulpini pentru a determina cu exactitate influenţele sale, atât asupra sistemului imunitar cât şi cele din perspectivă epidemiologcă, dar datele actuale le arată acest fapt îngrijorător, şi anume că ar putea fi mai infecţioasă, tocmai pentru că sunt multe cazuri”, a explicat cercetătorul în imunologie.

Simptomele nu sunt mai severe faţă de cele date de varianta Omicron a SARS-CoV-2, ceea ce este un lucru bun, pentru că varianta omicron a fost mai blândă, spune Ştefan Dascălu. Îngrijorarea specialiştilor vine din faptul că subvarianta Centarus are capacitatea de a ocoli imunitatea dată de vaccinare şi de trecerea prin boală, asfel încât oamenii se pot infecta foarte uşor.   

„Simptomatologic, nu există deocamdată nu există nicio indicaţie că ar cauza o formă mai severă a bolii, deci ne aşteptăm la aceeaşi versiune a manifestărilor tulpinii omicron clasice, ceea ce totuşi este un lucru încurajator, pentru că varianta omicron a fost mai blândă decât varianta delta şi decât am avut înainte. Trebuie să ţinem cont în primul rând de faptul că la momentul de faţă există o expunere a populaţiei destul de mare, atât prin vaccinare şi prin infecţie, dar şi prin combinaţia dintre cele două, pentru că mulţi oameni care au avut vaccinul au făcut forme uşoare ale bolii. Deci din această perspectică este totuşi un motiv de a nu ne îngrijora prea tare, vedem până la urmă că aceste mutaţii se acumulează cu timpul, că apar aceste noi subvariante care într-adevăr sunt capabile să evite răspunsul nostru imunitar, atât prin vaccinare cât şi prin anticorpi, deci din această perspectivă noi ne îngrijorăm la momentul de faţă”, a declarat Ştefan Dascălu.

Vaccinurile existente în acest moment pentru imunizarea împotriva SARS-CoV-22 sunt eficiente pentru evitarea formelor severe de boală, nu pentru evitarea îmbolnăvirii.

„Deocamdată, măsurile de prevenţie şi control rămân aceleaşi, până la urmă trebuie să ne gândim că, în pofida faptului că aceste tulpini s-au schimbat cu timpul, vaccinurile încă au rămas capabile de a preveni forme severe ale bolii şi practic să facă această diferenţă între o formă uşoară spre medie cu o formă severă a bolii şi chiar în formele severe ale bolii vaccinurile au salvat milioane şi milioane de vieţi.

Deci din această perspectivă strategia de prevenţie rămâne vaccinarea, acum se pot face şi aceste boostere pentru a spori imunitatea organismului nostru, pentru că un lucru pe care îl cunoaştem încă de la începutul pandemiei, referindu-ne doar la infecţie este faptul că organismul nostru nu dezvoltă o imunitate permanentă împotriva virusului, deci reinfecţia este posibilă şi în cazul în care organismul nu a fost infectat, chiar şi după vaccinare putem contracta boala, nu despre asta este vorba, vaccinurile acestea sunt în primul rând destinate sporirii capacităţii organismului nostru de a se apăra de boală, în cazul infecţiei, şi, chiar dacă ele nu au fost actualizate pentru tulpina omicron şi pentru aceste subvariante care apar la momentul de faţă, încă reuşesc să ofere o protecţie esenţială împotriva virusurilor”, a explicat specialistul.

Reducerea presiunii asupra sistemului medical, pe acest lucru ar trebui să se axeze autorităţile în acest val pandemic, spune Ştefan Dascălu. În Marea Britanie se încearcă ceea ce se numeşte ”living with COVID”, a trăi cu virusul. Specialistul spune că măsurile dure nu sunt necesare, mai ales în ţările în care s-a obţinut o imunitate colectivă.

„Referitor la măsurile de sănătate publică, la momentul de faţă cred că cea mai bună strategie de prevenţie şi control şi de menajare a pandemiei este axarea strict pe sistemul medical şi pe reducerea presiunii asupra acestuia şi aici ne referim în primul rând la măsuri destinate spitalelor, centrelor medicale.

În Marea Britanie, sunt zeci de mii de cazuri în momentul de faţă şi este o creştere de la o săptămână la alta, fapt care începe să se resimtă şi asupra sistemului sanitar însă strategia naţională aici, în Marea Britanie, dată fiind şi acoperirea vaccinală foarte mare care s-a obţinut în ţară şi numărul anterior de infecţii foarte mare, strategia actuală este cea de living with COVID, deci practic să trăim cu virusul, lucru de altfel cumva firesc din punct de vedere epidemiologic pentru că măsurile foarte dure nu ar fi oportune, în special în ţările în care s-a obţinut o imunitate colectivă prin vaccinare şi prin expunere la boală, deci ce urmează aici, ce încercăm să obţinem este pur şi simplu menajarea infecţiilor astfel încât presiunea asupra sistemului sanitar să fie redusă. Numărul cazurilor severe nu este foarte mare, este şi el în creştere dar deocamdată nu se află în discuţie măsuri la fel de dure cum au existat în primele stadii ale pandemiei, ne referim la lock-down şi altele de genul”, a explicat acesta.

Masca, responsabilitate individuală. Lucrurile merg bine atunci când sunt lăsate la latitudinea oamenilor, crede expertul.

„Cred că ţine în primul rând de această responsabilitate individuală, şi ar trebui încurajate astfel de măsuri, dar am văzut, referindu-ne strict în România, cât de bine au mers aceste lucruri când s-au lăsat la latitudinea oamenilor şi nu au fost solicitate explicit de către autorităţile din sănătate publică. Vaccinarea la noi a mers cum a mers şi din această perspectivă nu stăm foarte bine, în schimb, am avut o expunere foarte mare la virus şi din păcate acest lucru s-a simţit în rata crescută de mortalitate pe care am avut-o în România. Ne gândim că în timpul valului delta am fost printre cele mai grav afectate ţări din lume, şi asta tocmai pentru că nu am reuşit în România să implementăm vaccinarea cum a fost implementată în alte ţări din Uniunea Europeană şi nu numai”, a spus Ştefan Dascălu.

Cele mai dure măsuri de protecţie ar trebui luate în spitale şi în centrele pentru persoanele vârstnice, spune cercetătorul. Astfel sunt mai bine protejate persoanele vulnerabile care ar putea avea nevoie de spitalizare când se infectează, dar şi cadrele medicale.  

„Cele mai stricte măsuri în Marea Britanie începând cu stadiile încipiente ale pandemiei au fost în special în centrele medicale şi în căminele pentru persoane vârstnice, practic ne referim la populaţia vulnerabilă şi aici mă întorc la protecţia sistemului medical. Până la urmă chiar şi formele uşoare ale bolii, pentru un pacient care suferă de alte afecţiuni pot reprezenta un stres foarte mare pentru organismul lor şi din acest motiv se încearcă spitalizarea în condiţii cât mai sigure pentru pacient, lucruri care de altfel ar trebui implementate şi în România, ar trebui sporită această precauţie tocmai pentru a proteja viaţa pacienţilor şi a personalului medical care se ocupă de ei”, a explicat pentru News.ro Ştefan Dascălu.

Mai multe - Sănătate

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite