Semnele de avertizare ale unui atac de cord. Când e cazul să te alarmezi și să ceri ajutor

Un atac de cord presupune o intervenție rapidă. Cu cât mai repede, cu atât mai mari sunt șansele de supraviețuire. Dar până să ne dăm seama ce se întâmplă, sunt câteva semne de alarmă care ar trebui să ne pună pe gânduri, semne ale unui atac de cord care ar trebui cunoscute.

Semnele unui atac de cord FOTO Pixabay

Unele atacuri de cord sunt bruște și intense, dar altele încep încet, cu dureri ușoare sau disconfort. Specialiștii de la Heart.org atrag atenția asupra acestor simptome, care, dacă sunt suficient de intense, ar trebui să ne determine să cerem ajutor de specialitate.

Disconfort toracic

Cele mai multe atacuri de cord implică un disconfort în centrul pieptului care durează mai mult de câteva minute. De asemenea, acest disconfort poate să dispară și apoi să revină. Se poate simți ca o presiune inconfortabilă, o apăsare sau o durere.

Disconfort în alte zone ale părții superioare a corpului

Simptomele pot include durere sau disconfort la unul sau la ambele brațe, la spate, la gât, la maxilar sau la stomac.

Dificultăți de respirație

Aceasta poate apărea cu sau fără disconfort toracic.

Alte semne posibile includ apariția transpirației reci, greață sau amețeală.

Simptomele diferite la bărbați și femei

Ca și în cazul bărbaților, cel mai frecvent simptom al atacului de cord la femei este durerea în piept (angină pectorală) sau disconfortul. Dar femeile pot avea și alte simptome care sunt de obicei mai puțin asociate cu atacul de cord, cum ar fi dificultăți de respirație, greață/vărsături și dureri de spate sau de maxilar.

Medicii spun că aceste simptome ar trebui să ne facă să cerem ajutor, pentru că intervenția rapidă ne poate salva viața.

Cum se produce un atac de cord

Un atac de cord rezultă cel mai frecvent din ateroscleroză (acumulări de grăsime) pe pereții arterelor care transportă sângele către mușchiul cardiac. Acumulările de plăci îngustează interiorul arterelor, îngreunând circulația sângelui.

În cazul în care o placă dintr-o arteră cardiacă se rupe (se deschide), se formează un cheag de sânge, care va bloca și mai mult circulația sângelui.

Atunci când oprește complet circulația sângelui către o parte a mușchiului cardiac, are loc un atac de cord. Atunci secțiunea de mușchiul cardiac alimentat de acea arteră (blocată) începe să moară.

Daunele cresc pe măsură ce o arteră rămâne blocată mai mult timp. În unele cazuri, aceasta poate chiar să moară. Odată ce mușchiul respectiv moare, rezultatul este o afectare permanentă a inimii, scrie aceeași sursă.

Valoarea daunelor suferite de mușchiul cardiac depinde de mărimea zonei alimentate de artera blocată și timpul scurs între leziune și tratament. Artera blocată ar trebui să fie deschisă cât mai repede posibil, pentru a reduce leziunilor cardiace.