România, în pragul unei noi epidemii. Cum am ajuns aici: „Toți suntem influenceri”
0România se află în pragul unei duble epidemii: cea de rujeolă, deja declarată, și cea de gripă, atenționează medicii. Ministrul Sănătății avertizează că suntem în a treia săptămână de creștere abruptă a numărului de cazuri de gripă. Sociologul Dan Petre a analizat fenomenul din cauza căruia suntem în acest stadiu și a oferit mai multe răspunsuri
Spitalele din București și din țară sunt arhipline. Camerele de gardă sunt luate cu asalt de mii de pacienți, cei mai mulți dintre ei copii, bolnavi de gripă, viroze respiratorii, dar și rujeolă. Multe unități medicale au limitat vizitele aparținătorilor, iar în altele se intră doar cu mască de protecție. Sunt măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor ca pe timpul pandemiei de COVID-19.
La camera de gardă a Spitalului „Matei Balș“ din Capitală nu mai e loc să arunci un ac. „Există o presiune pe camera de gardă pentru că avem foarte mulți pacienți și cu gripă, și cu rujeolă, și cu COVID-19. Din totalul prezentărilor, cam 40%-50% sunt pacienți cu gripă. În medie, la noi, vin cam 250, chiar 300 de pacienți într-o zi. Iar dintre aceștia, 60% sunt cu infecții respiratorii“, a declarat pentru „Adevărul“ dr. Cătălin Apostolescu, directorul institutului.
„Este o presiune și pentru că pacienții trebuie izolați pe patologii, și în momentul în care îi examinezi, și în momentul în care îi internezi”, a mai precizat medicul. Acesta a mai spus că, pentru prevenirea răspândirii virusurilor, vizitele în spital au fost limitate încă de săptămâna trecută. Este vorba despre o procedură firească, spunea ieri și ministrul Alexandru Rafila.
„Măsurile nu sunt luate decât ca să protejeze pe de o parte personalul medical, pe de altă parte pacienţii, iar unităţile sanitare au un plan pe care l-am spus în funcţiune încă din timpul pandemiei de COVID-19, încât pacienţii cu viroze respiratorii să fie separaţi de restul celorlalți“.
Creștere abruptă a numărului de cazuri
În ceea ce privește numărul paturilor de spitale, deocamdată la „Matei Balș“ situația se află sub control.
„Dacă un pat este acum liber, peste două ore nu va mai fi. La fel, mâine dimineață ar putea fi iar eliberat. Iar asta pentru că un pacient care se simte mai bine este externat și trimis să se trateze acasă. În acest fel reușim să facem loc altora, în stare mai gravă, care necesită internare“, a mai explicat dr. Cătălin Apostolescu. Lucrurile nu stau însă deloc bine la Timișoara. La Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș“, în această perioadă cu greu se mai găsește un pat liber. „Numărul de locuri este limitat, atât la infecțioase, cât și la pneumologie. În aceste cazuri, chiar dacă ajung în spital, lucrurile se pot complica și acest lucru este cauzat de faptul că pacienții nu s-au vaccinat nici antigripal, dar nici antipneumococic“, a declarat dr. Camelia Pescaru, medic primar pneumolog.
Cât despre o eventuală epidemie de gripă în România, deocamdată nu se știe nimic. Suntem însă foarte aproape de acest moment. „Noi așteptăm apariția epidemiei încă de acum vreo două săptămâni. Acum însă observ că numărul îmbolnăvirilor s-a stabilizat. Parcă nu mai crește așa de mult. Din punctul de vedere al pragurilor epidemiologice, nu este epidemie de gripă. Dar numărul cazurilor de gripă este mare“, a mai declarat dr. Cătălin Apostolescu.
În acest context, ministrul Rafila a precizat că România se află în a treia săptămână consecutivă de creştere „abruptă“ a numărului de cazuri de gripă, subliniind că s-au înregistrat decese cauzate de această boală. Conform acestuia, „dacă vor exista trei săptămâni care depăşesc media multianuală de număr de cazuri de gripă, atunci se poate pune problema unei situaţii de tip epidemic. Dar această situaţie evoluează diferit în funcţie de zonele şi de oraşele din ţară.“
De ce nu se vaccinează românii
Sociologul Dan Petre, profesor universitar la SNSPA, a explicat pentru „Adevărul“ că există mai mulți factori care ar trebui analizați. „Pe primul loc în topul motivelor pentru care românii refuză vaccinarea aș pune nivelul redus de educație științifică. Lipsa de încredere în știință. Sistemul de învățământ nu este configurat în această direcție, pentru gândire critică, pentru logică, pentru gândire științifică. Și mă refer aici la primii ani de școală. Apoi, se observă o scădere accelerată a încrederii românilor în autorități“, a explicat specialistul.
Al treilea motiv îl reprezintă efectele pandemiei de COVID-19, a mai precizat sociologul. Aceasta se referă la modul în care a fost gestionată criza în România.
„Cu multe bâlbe în modul de comunicare, dar și cu instituții de forță care s-au ocupat de gestionarea acestei crize. Modelul de comunicare a fost unul de propagandă și cu accent pe emoții negative. Iar reacția principală pe care oamenii o au la asaltul emoțiilor negative este să se îndepărteze. S-a comunicat mult pe frică, iar oamenii au respins asta“, a mai spus Dan Petre. Campania de comunicare a fost greșită și în ceea ce privește modul brusc în care s-a încheiat. „A fost un sfârșit de campanie absolut dezastruos. Când a început războiul din Ucraina, fix de a doua zi nu s-a mai comunicat nimic pe tema pandemiei. Toată acea poveste de gestionare a pandemiei nu a avut sfârșit. Ceea ce ori a alimentat, ori a confirmat teoriile conspirației. Orice campanie de comunicare trebuie încheiată cu o concluzie. Mai trebuie comunicat o vreme după ce situația respectivă s-a încheiat“.
Mai mult, spune sociologul, în momentul în care un subiect este prezent pe agenda publică, așa cum a fost îndemnul la vaccinare în perioada pandemiei, el urcă și pe agenda personală, a fiecăruia dintre noi. „Îndemnul autorităților la vaccinare a atins ambele tabere. Și pro, și contra vaccinării. Comunicarea pe un anumit subiect, chiar și în mod negativ, nu face altceva decât să-l alimenteze. Cel mai simplu control este absența acelui subiect de pe agenda zilei“. Dar situația de atunci nu o permitea. Iar asta a amplificat și mai mult fenomenul „antivaccinării“ care are repercusiuni astăzi.
Și încă un aspect: factorul care influențează cel mai mult opinia publică este așa-numita noțiune de „word of mouth“, mai explică sociologul. Adică recomandarea prin viu grai, directă, de la om la om. „Am ajuns să nu mai avem încredere în autorități cât avem încredere în prieteni, rude, cunoștințe, vecini de bloc. Iar dacă cineva pe care îl cunoaștem ne spune să nu ne vaccinăm, este foarte probabil să n-o facem. Mai în glumă, mai în serios, influenceri există nu numai pe rețelele de socializare, ci și pe scara blocului, pe strada sau în cartierul în care locuim“, conchide expertul.
Se încarcă comentariile...
