În ce instituții au încredere românii. Guvernul și Parlamentul, la coada clasamentului

Guvernul (21%) și Parlamentul (23%) se află la coada clasamentului în ceea ce privește încrederea românilor în instituțiile din țară, potrivit datelor ultimului eurobarometru. De asemenea, doar 22% dintre români au încredere în partidele politice.

Guvernul este instituția în care românii au cea mai mică încredere FOTO: Mediafax

Sondajul eurobarometru realizat de Comisia Europeană, în ianuarie - februarie 2023, arată că românii au cea mai mare încredere în Armată (61%), în contextul în care la graniță se desfășoară agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Topul încrederii românilor continuă cu sistemul medical (52%), Uniunea Europeană (52%), sistemul de justiție din țară (50%), Poliție (49%) și NATO (46%). 

La coada clasamentului, alături de Guvern, Parlament și partidele politice, se află și mass media, în care doar 36% dintre români au încredere. Totodată, doar 42% dintre români au încredere în autoritățile locale din România.

Cum arată cifrele eurobarometrului în cazul Ucrainei

Disputele legate de teme care țin de relația cu Ucraina, resimțirea directă a efectelor războiului de la graniță, dar și alte motive au făcut din România o fruntașă a dezaprobării continuării sprijinului pentru țara vecină, consideră specialiștii consultați de „Adevărul”

Sondajul arată că românii sunt fruntași la rata de dezaprobare a sprijinului oferit Ucrainei, cu un procent de 25% din cei chestionați, urmați de bulgari, cu 15%. Procente de peste 10% ca rată de dezaprobare mai au țări ca Austria (13%), Cehia (12%) și Slovacia (11%). La polul opus sunt țări ca Luxemburg, Suedia sau Finlanda, adică state care au fost afectate mai puțin de consecințele războiului din Ucraina, dat fiind că sunt la o anumită distanță de Ucraina.

Cu un sondaj de opinie, la un an de la începerea războiului, a venit și IRES. La întrebarea privind menținerea sprijinului pentru Ucraina în războiul contra Rusiei, 62% au răspuns că își doresc susținerea statului vecin, în timp ce împotrivă s-au pronunțat 36% dintre cei chestionați. Și la tipurile de sprijin există abordări diferite. De exemplu, 92% din cei chestionați au precizat că sunt de acord cu trimiterea de hrană, medicamente și produse de necesitate curentă, 91% s-au pronunțat pentru sprijinirea refugiaților, însă doar 42% au fost în favoarea trimiterii de armament, în timp ce 56% se împotriveau.

De remarcat, în cazul sondajului IRES, că la întrebarea dacă NATO e capabilă să facă militar față Rusiei, 80% au răspuns că „da”, un procent cu 3% mai mare față de februarie 2022. Doar 25% dintre cei chestionați consideră că și România ar putea fi invadată de un alt stat în viitor, în timp ce 70% au spus că nu va avea loc un asemenea eveniment.

Situație mai complicată cu etnicii maghiari

În schimb, marea majoritate a maghiarilor din Transilvania a devenit pro-Putin, arată o serie de sondaje citate de publicația Transtelex, care subliniază că „mesajele populiste și conținutul antioccidental generat artificial câștigă tot mai mult spațiu în rândul maghiarilor din Transilvania”.

Politologul Tibor Toró și sociologul Tamás Kiss sunt cei care au urmărit prin cercetări poziționarea minorității maghiare din România. Potrivit acestora, întrebați etnicii maghiari din România cum ar trebui să procedeze statul, ca poziționare, 90% dintre respondenții din așa-zisul Ținut Secuiesc au precizat că România ar trebui să fie neutră, în timp ce, per total, în Transilvania, procentul celor pentru neutralitate era de 86%, iar procentele pro-Ucraina erau de 4%, respectiv 5%. Explicația pe scurt a celor doi specialiști: accesul publicului doar la mass-media favorabilă regimului de la Budapesta, stat care acționează ca un cal troian al Rusiei în UE.

Ce spun specialiștii

Sociologul Vladimir Ionaș a explicat pentru „Adevărul” faptul că momentele controversate din ultima perioadă, care au avut-o în prim plan pe Ucraina, au contribuit la creșterea procentului românilor care sunt de părere că ar trebui diminuat suportul oferit de România către Ucraina. „Ar trebui să plecăm cu o doză de scepticism de rezultatele eurobarometrului. Eu, personal, am văzut sondaje realizate în majoritatea țărilor occidentale, în Germania, Italia, Franța, în Polonia, unde procentul celor care au ajuns la o limită referitoare la suportul pe care țările lor îl oferă Ucrainei este mult mai mare decât cel prezentat în eurobarometru”, a explicat sociologul pentru „Adevărul”, care a punctat că România ar fi trebuit să comunice mai mult și mai deschis pe tema sprijinului pentru țara vecină, la fel ca Polonia.

Sociologul a precizat că scandalurile din ultima perioadă „aduc un plus în acel procent al celor care consideră că ar trebui să fie diminuat suportul pe care îl oferă România Ucrainei”.

La rândul său, sociologul Alfred Bulai susține că un factor relevant este și cel al vecinătății. Adică una e să fii la mii de kilometri și să te raportezi la niște efecte, iar altfel e să cunoști pe propria piele o situație. „Evident, când ești mai aproape de o țară și ai ani de istorie, ai un alt gen de atitudine față de o țară care este la o distanță mai mare. În general, nu ne interesează zonele distanțate de noi, din acest motiv sensibilitatea românilor este diferită”, a explicat sociologul pentru „Adevărul”. Totodată, Bulai a subliniat că reținerea unei părți a populației față de Ucraina nu înseamnă sprijin pentru Rusia.

În ceea ce privește poziția comunității maghiare referitoare la sprijinul oferit Ucrainei, Vladimir Ionaș susține că aceasta este influențată de opinia Ungariei, menționând și faptul că maghiarii din România nu sunt legați istoric de Ucraina. „Legat de comunitatea maghiară din România, aceasta se informează în special din presa din Ungaria, atunci e normal ca mesajele pe care presa din Ungaria, pe care liderii din Ungaria le transmit să prindă și la comunitatea maghiară”, a explicat Vladimir Ionaș pentru „Adevărul”.