Reforma, incotro?
0Dezbatere pe teme de actualitate din domeniul medical
Printre manifestarile din cadrul expozitiei Rommedica, Rompharma si Romoptik s-a numarat si dezbaterea pe teme de actualitate din domeniul medical, "Reforma, incotro?". La discutiile organizate la Romexpo au participat reprezentantii Ministerului Sanatatii si Familiei, Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Colegiului Medicilor si al Farmacistilor, prof. dr. Victor Voicu, presedintele Consiliului Stiintific al Agentiei Nationale a Medicamentului, prof. dr. Dan Georgescu, consilier pe probleme de sanatate al primului ministru. Pe langa reprezentantii institutiilor din domeniu, au participat la discutii si conducerile a noua companii furnizoare de aparatura medicala sau medicamente. Firmele reprezentate au fost: Phillips, Sindan, Auto Italia, Dräger Romania, A&S International, Euromedica, Fresenius Medical Care, Medicare Group, S&T Romania. Discutiile au permis o radiografie a sistemului sanitar. In cadrul dezbaterii, dr. Daniela Bartos, ministrul Sanatatii si Familiei, a apreciat ca ar fi necesare incurajarea consumului rational de medicamente, informarea populatiei asupra riscurilor automedicatiei, ameliorarea distributiei, precum si implicarea autoritatilor locale in dezvoltarea retelei farmaceutice in mediul rural. In ceea ce priveste dotarea spitalelor cu echipamente medicale, ministrul Sanatatii a remarcat ca, desi o serie de unitati sanitare au fost dotate cu aparatura de inalta performanta, exista inca multe inconveniente legate, mai ales, de legislatia referitoare la leasing, includerea amortizarii aparaturii achizitionate in costul actului medical si modernizarea echipamentelor la nivel de componente. Lipsa unei legi a farmaciei si drogheriei, nevoia de fonduri alocate pentru service-ul aparaturii medicale de inalta performanta, precum si eventualitatea privatizarii centrelor de dializa au constituit si ele teme de discutie. Medicamente sigure la preturi rezonabile Dr. Daniela Bartos, ministrul Sanatatii si Familiei "Voi face o prezentare a politicii nationale in domeniul medicamentului a Ministerului Sanatatii si Familiei. In prezent se constata o crestere a cheltuielilor pentru produse farmaceutice, datorata in primul rand supraconsumului de medicante, prescrierii necontrolate si cresterii preturilor. Obiectivul principal al politicii medicamentului pentru MSF este sa permita populatiei accesul la medicamentele cele mai eficiente, sigure si cu calitate demonstrata, la un pret rezonabil. Problemele cu care ne-am confruntat constau in: cresterea pretului la medicamente o data cu cresterea cheltuielilor pentru cercetare, presiunea industriei de medicamente, a medicilor si farmacistilor care prescriu aceste produse. A sporit cererea din partea consumatorilor, mai ales printr-o prescriere necontrolata pentru anumite tipuri de medicamente, dar si prin utilizarea slaba a unor scheme de tratament eficiente. Avand in vedere bugetul limitat si necesitatea de a asigura accesul populatiei la medicament, MSF a elaborat o noua strategie. Aceasta a avut la baza studii efectuate printr-un program Phare, ghidul Organizatiei Mondiale a Sanatatii privind medicamentul si directivele europene in acest domeniu. Procentul alocat Sanatatii in anul 2001 se situeaza la 4,1 la suta din PIB. Incepand din 1996, s-a inregistrat o crestere continua a consumului de medicamente, reflectata in cresterea sumelor alocate pentru piata medicamentelor. In 2001, aceasta suma s-a situat la 508 milioane de dolari, cu aproximativ 70 de milioane de dolari mai mult decat in anul 2000. Evaluand ponderea intre medicamentele din import si cele indigene, cantitativ cele romanesti au predominat. Suntem inca pe locuri codase legate de repartitia pe cap de locuitor a consumului de medicamente. Insa, daca in 1999 aveam 17 dolari pe cap de locuitor consum de medicamente, in 2001 au fost 22,3 dolari/cap de locuitor". Lista compensatelor va fi reajustata periodic D-na ministru a continuat cu prezentarea situatiei din industria de medicamente: "Legat de productia de medicamente, am identificat unele dificultati: lipsesc mecanismele de incurajare si de stimulare a investitiilor in domeniu. De asemenea, ne confruntam cu o durata relativ mare a autorizarii de punere pe piata a unui produs. Exista dificultati in implementarea regulilor de GMP, desi termenul final a fost prelungit pana la sfarsitul anului in curs. O alta lipsa consta in numarul mic de laboratoare care pot efectua studii de bioechivalenta pentru medicamente. Agentia Nationala a Medicamentului dispune de resurse umane limitate. In plus, nu exista o lege a farmaciei si a drogheriei, lucru pe care incercam sa-l remediem. Pana acum nu s-a mai incercat alcatuirea unui sistem informational privind consumul national de medicamente, nici a nevoilor terapeutice. Lipsesc farmaciile in zonele rurale. Exista un vid in reglementarea unui ghid al "medicamentelor orfane". In activitatea medicilor se observa o lipsa a programelor coerente de formare continua a profesionistilor, precum si a ghidurilor terapeutice. Avem probleme si in sistemul de calcul si de avizare a preturilor, necorelari legislative intre organismele abilitate sa reglementeze preturile, respectiv MSF si Oficiul Concurentei, iar modul de stabilire a preturilor medicamentelor din import este insuficient aliniat la practicile din UE. Astfel, ne lipseste un catalog de preturi, din cauza lipsei unui cadru legislativ coerent. Tinand cont de toate acestea, MSF si-a stabilit ca prioritati imbunatatirea si consolidarea legislatiei in sectorul farmaceutic, privind inspectia farmaceutica, regulile de buna practica (GMP), reglementarile privind donatiile de medicamente, autorizarea de punere pe piata etc. Ne propunem sa crestem accesul pacientilor la medicamente prin fundamentarea, prin reajustarea periodica a listei medicamentelor compensate si prin asigurarea cu medicamente a zonelor defavorizate. Avem in vedere incurajarea consumului rational de medicamente, in sensul instruirii permanente atat a medicilor, cat si a farmacistilor, prin informarea publicului asupra riscurilor automedicatiei. Vom sprijini completarea ghidurilor terapeutice, imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor si consolidarea relatiei medic-farmacist-pacient. Intentionam elaborarea unei politici de stabilire a pretului la nivelul producatorului. Ne-am propus asigurarea populatiei cu medicamente de calitate si eficacitate dovedite, prin completarea procedurilor interne pentru aceste produse conform cerintelor UE. De asemenea, urmarim ameliorarea distributiei, prin atragerea comunitatii locale, care sa se implice in activitatile farmaceutice (oferind, de pilda, facilitati pentru farmaciile deschise in zone rurale). Ne propunem elaborarea unui sistem informational unitar la nivel national privind raportarea datelor de la farmaciile de spital si de la distribuitor la nivelul MS si al CNAS. Se va relua exportul de medicamente Dr. Aurel Tudose, director general Sindan As vrea sa aduc in discutie problema pretului medicamentelor in Romania, in care nu se includ costurile aferente studiilor de cercetare. Compania Sindan are GMP, iar ca strategie pentru viitor se urmareste dezvoltarea pietei de generice Compania urmareste pentru productia interna si nu numai, sa dezvolte acest segment al produselor genetice, demers care implica cercetare. Pentru acest an vom implementa 3 produse generice si vom demara exportul de citostatice in alte tari. Recent am castigat o licitatie in Bulgaria si in scurt timp vom incepe exporturile, ceea ce este un lucru bun pentru Romania. Dr. Daniela Bartos Intr-adevar, studiile pentru cercetare nu au fost foarte bine reprezentate in preturile medicamentelor indigene, care, in general, au fost mici si nu au permis dezvoltarea liniilor de productie. Ne straduim ca in noua formula de calcul a pretului sa se regaseasca si cheltuielile pentru cercetare si introducerea tehnologiei GMP. Lipsesc fondurile pentru service Liliana Munteanu - director, Phillips Romania In ultimi doi ani, un mare numar de aparate pentru imagistica au fost instalate, cu ajutorul MSF, in spitale. Propunem ca MSF sa se implice in aceasta directie, dar si intr-o problema importanta care apare o data cu iesirea echipamentelor din garantie. Ar trebui identificate niste solutii astfel incat spitalele sa aiba fonduri pentru contracte de service. Un echipament radiologic trebuie controlat in permanenta pentru ca doza de radiatie sa ramana in limitele prescrise. In plus, doar daca functioneaza aparatul medicii pot pune diagnosticul. Ing. Mihai Ghinescu - consilier al ministrului Sanatatii pe probleme de aparatura medicala Se afla in faza de aprobare Hotararea de Guvern care sa ofere suport Casei Nationale pentru instalarea aparatelor radiologice din fiecare spital. In privinta service-ului, am vrea sa avem o viziune la nivel general, sa vedem care sunt optiunile si necesitatile. Prof. dr. Radu Deac - secretar de stat in MSF Este foarte important ca toate achizitiile care se vor face sa prevada aceste cheltuieli anticipat. Aceste activitati ar trebui prevazute atat in buget, cat si in caietele de sarcini pentru licitatii. Service-ul si piesele de schimb sunt esentiale pentru functionarea echipamentelor. Nu ne permitem sa schimbam aparatura la cativa ani. D-na Mariana Vasiliu, director general Dräger Romania In toate licitatiile organizate de Ministerul Sanatatii, firmele participante au fost solicitate sa prezinte o situatie estimativa a service-ului in perioada postgarantie. Adica au constituit niste documente oficiale in licitatie. Acele costuri ar trebui sa fie, de fapt, limita pe care spitalul ar trebui sa si-o calculeze pentru fiecare an in vederea stabilirii costurilor necesare service-ului. Program national de modernizare - upgradare Ion Valcu - director S & T International Upgradarea poate fi implementata si asigura tinerea pasului cu dezvoltarea tehnologica din domeniu. Problema este cum am putea reusi sa implementam un program pentru asigurarea upgradarii echipamentelor. Licitatiile se fac doar pentru achizitii de aparatura noua si in cazul upgradarii se gasesc tot felul de alte solutii. Mihai Ghinescu Trebuie sa inventariem aparatele care se preteaza la aceasta operatiune si sa identificam partenerii din industrie. Avem nevoie de un grad de integrare la nivel national si o inventariere pentru dimensiunea proiectului. Sorin Stanescu - Director general A&S Referitor strict la imagistica, s-a facut aceasta inventariere impreuna cu societatea stiintifica de specialitate condusa de prof. dr. Serban Georgescu. Avem datele necesare si suntem in masura sa va dam informatiile. As vrea sa subliniez ca upgradarea se practica in Europa, si la noi chiar ar fi nevoie. Fiind si producatori de medicamente, ne-ar interesa insa care este sprijinul pentru producatorii indigeni. Vorbim de GMP, dar nu toate firmele au posibilitatea sa faca credite si probabil ca ne vom afla intr-un decalaj uimitor fata de cei de afara. Nu prea exista sprijin financiar pentru producatorii interni. Dr. Daniela Bartos MSF poate sprijini producatorii interni doar indirect, prin prescrierea medicamentelor mai ieftine. Cum acestea sunt produse in tara, industria nationala poate sa se dezvolte. Liliana Munteanu Upgradarea poate sa insemne software, software si hardware sau numai hardware. Nu vrem sa se inteleaga doar faptul ca reconditionare inseamna upgradare. Un aparat nou poate fi upgradat, avand noi posibilitati de diagnostic. Investitii enorme se pierd fara intretinerea aparaturii Mugur Stancu - director general Medicare Deocamdata la noi nu exista conceptia unui centru de cost in orice spital exista echipament care trebuie amortizat, trebuie instalat, intretinut, upgradat, cumparat in leasing. Propunem elaborarea unei legislatii a gestiunii aparatului medical, care sa prevada si cum se amortizeaza. Asta ar reduce mult presiunea bugetara. In prezent aceste aparate sunt privite ca si un obiect picat din cer, gratis de la Ministerul Sanatatii. Investitiile enorme care s-au facut in ultimii ani, pe termen lung se vor pierde, fara service. Parerea noastra este ca prin uzura morala si fizica reala a aparatelor neservisate se pierde 10 la suta din valoarea lor pe an. Leasing-ul pentru echipament medical necesita o legislatie speciala si ar reduce presiunea bugetara. Suntem gata sa sprijinim o astfel de strategie unitara pentru elaborarea centrelor de cost. Dr. Daniela Bartos Cand am solicitat la 12 spitale identificarea centrelor de cost, doar doua au stiut ce inseamna acest lucru. Va trebui sa-i invatam pe medici ce inseamna centrul de cost, pentru a putea avea o dimensiune reala a ceea ce se consuma pe unitatea respectiva, pe laborator, pe radiologie. Legat de leasing, am avut probleme cu infiintarea centrelor de dializa, care se puteau rezolva cu legislatia existenta. Leasing-ul poate fi inclus in cheltuieli Eugeniu Turlea - presedintele CNAS In anul 2001, peste 80 la suta din valoarea consumului de medicamente s-a suportat de la Casele de Asigurari, fara a mai tine cont de consumul de medicamente din spitale. Pentru anul 2002, proportia de 80% se pastreaza si se preconizeaza o crestere a consumului. In momentul de fata nu este inclusa in tariful pe ziua de spitalizare amortizarea utilajului, dar probabil ca aceasta va fi luata in calcul la anul. Cat despre leasing, costul poate fi inclus la cheltuieli. Modul in care se trateaza amortizarea, chiar si a cladirilor, tine de Ministerul de Finante. Service-ul intra tot la capitolul cheltuieli, pe care si le plateste spitalul prin banii primiti de la Case pe serviciile prestate. Dr. Daniela Bartos Anul acesta, la capitolul investitii am introdus centralele termice. Intentionam sa facem o evaluare a costurilor pentru a face o licitatie pentru o firma de service al echipamentelor si astfel in 2003 sa introducem un nou program national. Prof. dr. Radu Deac Nici un spital, din punct de vedere al bugetului, nu poate sustine aceste cheltuieli cu service-ul: deplasare, ore, preturile pieselor de schimb - par absolut intangibile. Blocajul financiar e permanent Prof. dr. Mircea Cinteza - presedintele Colegiului Medicilor din Romania Mereu suntem in blocaj financiar pentru ca nu sunt calculate costurile in raport cu bugetul existent. Sunt trei exemple: costul listei de medicamente nu se doreste a fi cunoscut, pentru ca este foarte mare, iar banii putini. Atunci, controlul costurilor se face in mod artificial, prin barem pe medic sau pe farmacie. Trebuie sa se adapteze ceea ce compensam la banii existenti pana se vor comunica niste costuri reale si sistemul sa mearga in aceste conditii. Amortizarea ar fi foarte importanta. In prezent, in ambulator nu exista tehnologie, pentru ca nu a fost facut sistem de leasing sau credit ipotecar pentru aparatura, si presiunea creste pe spitale, unde echipamentele sunt suprasolicitate. Reteaua de calculatoare a CNAS, care inca este in litigiu, ar fi una din conditiile elementare pentru gestionarea banilor. Dr. Sorin Simion, Asociatia Spitalelor din Romania Majoritatea directorilor de spitale incearca sa mearga la cheltuielile pe care le fac cu personalul sub 50 la suta din bugetul alocat de Casa. Bugetul este prea mic pentru a rezolva si alte probleme. In legatura cu aparatura medicala, exista contracte cu firmele care au adus echipamentele, dar au fost probleme cu instalarea, cu amenajarea spatiilor, iar pentru service nu-si primesc banii. La nivelul spitalelor ar trebui sa se faca reforma, iar bani ar mai putea sa vina de la spitalele care sunt tinute inutil. Ca dovada, la o tara de 42 de judete, avem 87 de spitale judetene. Elena Popescu, vicepresedinte Colegiul Farmacistilor din Romania Colegiul a lucrat aproape 2 ani la un proiect de infiintare si functionare a farmaciei in conformitate cu prevederile UE. Dr. Daniela Bartos Este in lucru acest proiect, mai ales ca si directivele UE sunt intr-o continua schimbare, astfel incat il vom inainta cat mai repede. Privatizarea dializei - o solutie alternativa Prof. Florin Munteanu, Director general Fresenius Dializa este un tratament scump, care presupune o dotare complexa (in jur de 230.000 euro). In Romania exista 64 de centre de dializa, iar majoritatea au fost dotate prin implicarea firmelor de profil. Aceasta s-a facut in spiritul legii si mai putin in litera ei. In acest sector, al dializei, singura solutie este privatizarea acestora sau infiintarea de centre private. Avantajul este ca dotarea o face firma, iar MSF vine doar sa controleze. Atunci se va putea negocia un cost, care poate fi mult sub pretul actual, pentru ca in prezent este stabilit prin licitatie, dar bugetul nu vine la timp. Dr. Daniela Bartos Vom lua aceasta propunere ca o alternativa. Prof. dr. Dan Georgescu, consilier al primului-ministru Centrele de dializa se pot privatiza, si d-na ministru Bartos a lansat un concept de privatizre de peste 1 an, dar trebuie sa-i luati in calcul si pe cei care lucreaza in aceste centre, nu numai pe dv., producatorii. Dl. Turlea are un material recent referitor la dializa, cunoastem sferele de influenta clare pe spitale ale dv. si ale companiei concurentiale. Eu lucrez intr-un spital care are sectie de dializa si care, din fericire, are preturi foarte mici. Poate ca la consumurile acelea mari pe care le specificati dv. se adauga si "nefroturismul", care face parte integrata din costurile dializei. Despre service, nu stiu cum ar putea negocia General Electric cu General Electric sau Phillips cu Phillips. Din bugetul alocat spitalului nostru s-au facut contracte pentru service, dar costurile sunt foarte mari. In legatura cu banii din sistem, in judete, la spitale am vazut termopane, gresie, marmura, avem plafoane false, dar n-avem bani. Important este deci cum cheltuim banii. Casa Nationala a cerut un buget de 50.000 de miliarde, iar Parlamentul a aprobat 47.000. In acelasi timp s-a hotarat de la Guvern constituirea unui fond unic de sanatate care se depune in Trezorerie, fiind purtator de dobanda de 34 la suta. La rectificare se va analiza posibilitatea platii datoriilor din sistem. Standarde internationale de calitate - GMP Prof. dr. Victor Voicu, pres. C.S. al ANM "Suntem rigurosi in ceea ce priveste inregistrarea medicamentelor din import si cu toate acestea numai o parte din producatorii interni de produse farmaceutice lucreaza la standarde internationale de calitate (GMP). Cum ar trebui sa-i tratam pe cei care inca nu au GMP? Un lucru trebuie bine inteles. Dorinta de a proteja industria romaneasca de medicamente este normala, insa triunghiul "calitate - eficacitate - siguranta" trebuie indeplinit de toata lumea. Caracteristicile generale ale medicamentului trebuie sa fie atinse de orice producator. Problema calitatii, originalitatii, cercetarii stiintifice in domeniu apare, dar poate sprijini si statul. Noi inca ne inregistram in conditii de disfunctie, de atitudine fata de diversi producatori si cei care cer inregistrarea unor medicamente. In cele din urma e o problema de moralitate, de atitudine egala si nu una echivoca". Ricky Stein - vicepresedinte Auto-Italia Romania inca are nevoie de echipamente pentru asistenta de urgenta. Ministerul a cheltuit deja sume importante pentru acest domeniu si speram sa putem dezvolta acest domeniu in continuare. Prof. Dumitru Lupuleasa - presedintele Colegiului Farmacistilor din Romania In Romania, populatia si Casa au platit aproape 700 de milioane de dolari anul trecut pentru medicamente. Este totusi putin pentru medicina moderna si mult pentru un pacient care trebuie sa dea bani din buzunar. Referitor la reforma in mediul rural, atat asistenta medicala, cat si cea farmaceutica nu au tinut pasul cu reforma. Numarul farmaciilor din mediul rural va scadea o data cu intrarea in vigoare a ordonantei privind intreprinderile mici si mijlocii cu o alta impozitare. Ea este benefica IMM-urilor care produc bunuri, dar nu pentru farmacii, unde de multe ori adaosul la medicamente din programele de sanatate este de 5 la suta si unde impozitul este foarte mare. La nivelul Colegiului Farmacistilor s-au strans 80-90 de bilanturi de unitati comparativ cu anii precedenti, si situatia este dramatica.























































