„Psoriazisul – bubele care se iau“ şi alte neadevăruri despre boala care însingurează
0Pete roşiatice şi piele care se descuamează pe coate, pe genunchi, pe abdomen sau chiar pe scalp. Aceasta este afecţiunea numită psoriazis, confundată de un număr foarte mare de oameni cu o boală cutanată contagioasă şi care duce la izolarea bolnavilor. Am aflat care este realitatea despre psoriazis, cum o recunoaştem şi despre drama celor care suferă, de la medicul dermatolog Marcela Poenaru, la Adevărul Live.
„Dacă v-ar plăcea de cineva care ar avea psoriazis, în momentul când aţi vedea că se dezbracă, la mare, de exemplu, oricât de îndrăgostită aţi fi, tot aţi avea tendinţa să daţi înapoi şi să vă gândiţi de două ori dacă vreţi sau nu să continuaţi relaţia“, lansează o ipoteză un bărbat care se luptă de mai bine de 10 ani cu stigmatul psoriazisului.
Ei bine, persoanele cu psoriazis, care nu sunt deloc puţine, se confruntă zi de zi cu reacţii de respingere din partea celor din jur la vederea scuamelor albe de pe pielea lor, mai ales dacă afecţiunea îşi face simţită prezenţa pe zone neacoperite cu haine: în mijloace de transport în comun, la mare, ca să nu mai vorbim de bazinele de înot, unde aceste persoane nu sunt primite.
De unde ideea că psoriazisul ar fi contagios, cum îl putem recunoaşte, de ce apare, cât de eficientă este crema de gălbenele şi cum poate fi ţinut sub control aflăm de la medicul primar dermato-venerolog Marcela Poenaru, de la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central şi de la Alina Kasprovschi, director executiv al Fundaţiei Comunitare Bucureşti.
Pe 29 octombrie se marchează Ziua Mondială de Luptă împotriva Psoriazisului.
"Faptul că psoriazisul se ia este o idee preconcepută. Psoriazisul este o afecţiune cutanată, necontagioasă, moştenită genetic, provocată de factori de mediu, precum anumite infecţii, traumatisme sau medicamente. Există în corpul unor oameni nişte gene, pe mai mulţi cormozomi, ca un fel de cheie care în momentul în care se ptoriveşte într-o anumită broască, care duc la apariţia bolii, în prezenţa facotorilor de risc. Cel mai important factor de risc este stresul emoţional", a explicat medicul Marcela Poenaru.
De ce apar scuamele?
"Pielea umană se regenerează periodic. La fiecare 28 de zile, avem o piele nouă. În cadrul psoriazisului, această regerare se face în 3-4 zile, iar scuamele reprezintă o urmare a acestui feneomen", a explicat dermatologul.
Majoritatea pacienţilor recunosc faptul că declanşarea bolii are la bază un eveniment foarte stresant. Transmiterea este variabilă, nu e numai pe verticală, de la mamă la copil. Ea se poate face şi pe verticală, de la unghi, mătuşi.
Locurile predilecte ale leziunilor sunt coatele, genunchii, zonel sacrate. Sunt forme uşoare, medii şi grave.
„Psoriazisul – bubele care se iau“ şi alte neadevăruri despre boala care însingurează
3-4 dintre români au psoriazis
În România, studiile arată o prevalenţă de 2%. În realitate, sunt 3-4%. Sunt pacienţi din zone rurale care nu dau importanţă leziunilor şi nu vin la medic. În ultimii 20 de ani, stresul este mai mare, viaţa e mai complicată. Există forme de psorizis care apar şi la copii, de la 2-3 ani. Cu cât vârsta de apariţia a psorizisului este mai mică, cu atât mai mare este probabilitatea de apariţie a complicaţiilor.
Afectarea articulară este cea mai de temut complicaţie. Leziunile la nivelul scalpului sau unghiilor sunt înalt predictibile pentru apariţia complicaţiilor la nviel articular.
Psoriazisului este o boală inflmatorie sitemică, modulată imunologic. De foarte multe orie ea se asociază cu depresia, bolile psihice, diabetul zahart, afecţiunile cardiace.
În momentul în care merg în staţiuni de agrement sau băi, pacienţii au nevoie de aviz medical, în care se spune clar că nu au o boală contagioasă. Sunt cazuri în care pacienţilor le sunt refuzate diverse servicii, ca de exemplu să fie tunse, dacă ai leziuni la nivelul scalpului.
Pacienţii cu psoriazis sunt nevoiţi să lipsească de la locul de muncă, atunci când au pusee. Sunt unii care astfel de pusee de 2-3 ori pe ani, iar alţii le au mai frecvent.
"Sunt pacienţi care vin şi-mi spun că trebuie să se trateze repede, deoarece au intreviuri de angajare şi nu se pot duce cu leziuni la vedere", a precizat medicul, ilustrând impactul afecţiunii asupra vieţii sociale a pacienţilor.
Cel mai frecvent, psoriazisul e confundat cu eczema, care nu sunt infecţioase, dar şi cu micozele, care se transmit.
"Şi viaţa de cuplus este foarte afectată. Aceşti oameni îşi găsesc foarte greu parteneri. Nu e uşor de trăit cu o persoană cu psoriazisul, pentru că sunt depresivi", a subliniat medicul.
Cam 20% dintre pacienţi au forme severe de psoriazis, 20-30% sunt forme uşoare, iar restul sunt forme medii.
Pentru că factorul psihic este foarte important, sfătuiesc pacienţii să fie consultaţi de psihiatru sau psiholog.
Printre măsurile dietetice de control al bolii e recomandată evitarea cofeinei, alcoolul, condimentele. În general, e recomandat regimul hipocaloric. Peştle poate fi consumat în fiecare zi, un ou, maximum două pe săptămână, carne de cel mult două ori pe saptămână, ulei de măsline, fructe şi legume, din abundenţă.
Cât de repede dispare puseul?
Pentru formele severe şi medii există terapiile biologice. Sunt eficace, dau efecte rapide şi îşi menţin efectu timp îndelungat. Aceste terapii sunt gratuite pentru pacienţi, fiind subvenţionate prin Casa de Asigurări. Leziunile pot să dispară în interval de o săptămână - 10 zile, în formele uşoare. Pot însă să dispară şi după câteva luni de tratament.
Principalele riscuri ale terapiilor biologice este scăderea imunităţii. De aceea, medicul trebuie să vadă mai des un pacient care ia un asemenea tratament.
Mulţi pacienţi apelează la remedii alternative, se duc la Marea Moartă etc, dar după ce văd că boala nu se amelioareză, se reîntorc la medic.
"Crema de gălbenele este hidratantă, dar în psoriazis poate face mai rău. E foarte important ca pacientul să vină la midic, pentru tratamentul corect", a subliniat dr. Poenaru.
Se vindecă psoriazisul?
Odată apărută, boala durează toată viaţă. Riscul de apariţie a puseelor e în strânsă legătură cu factorii predispozanţi.
"Dacă s-ar descoperi o terapie genetică, atunci e posibil să se ajungă la un tratament care vindecă boala. Eu nu cred însă, pentru că sunt prea multe gene implicate. Dacă factorii de risc sunt diminuaţi, atunci boala poate fi redusă la tăcere. Totuşi, sabia lui Damocles rămâne prezentă", a conchis medicul.