„Moartea neagră“ se întoarce: patru oameni infectaţi cu ciumă bubonică
0
Un cioban de 15 ani din Kârgâzstan a murit de ciumă bubonică. Alţi trei oameni, care au avut contact cu tânărul, prezintă simptome. Acestea sunt primele cazuri de „moarte neagră“ din ţară din ultimii 30 de ani.
Temir Issakunov a decedat săptămâna trecută după ce a fost muşcat de un purice infestat în timp ce păzea turmele de oi într-un sat îndepărtat din nord-estul ţării. Testele au scos la iveală că a murit de ciumă bubonică. În zonă au fost trimişi agenţi de deratizare pentru a omorî şobolanii şi alte rozătoare care pot transmite boala. Pentru a calma temerile de epidemie, s-a delimitat o zonă de carantină care cuprinde aproape 100 de persoane ce pot fi contaminate, notează „The Independent“.
„Există alţi trei infectaţi, o femeie cu un copil mic şi un alt adolescent, care au avut contact cu tânărul decedat. Prezintă simptome ale ciumei bubonice, adică febră şi noduli infectaţi în zona axilelor“, a mărturisit un oficial al Ministerului Sănătăţii, pentru AFP, care a dorit să rămână anonim.
„2.000 de localnici vor fi testaţi imediat pentru a vedea dacă sunt infectaţi cu ciumă bubonică. Li s-au prescris deja antibiotice celor care par să aibă simptome“, a declarat Tolo Isakov, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii din Kârgâzstan.
De asemenea, s-au instalat puncte de control pentru a monitoriza şi a stăpâni turmele de oi din regiune, iar graniţele cu Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi China sunt foarte bine păzite şi supuse unor controale riguroase.
Scurt istoric şi manifestări
Ciuma bubonică, denumită şi „moartea neagră“ din cauza efectelor asupra pielii, a ucis între 75 şi 200 de milioane de oameni în Evul Mediu, cei mai mulţi între anii 1340–1360. Este considerată cea mai devastatoare pandemie din istoria oamenilor, decimând populaţia Europei cu 30-60%. Se crede că boala a pornit, şi atunci, din munţii Kârgâzstanului, extinzându-se de-a lungul Drumului Mătăsii, ruta de comerţ de-a lungul Asiei, până în Europa.
Prima menţionarea istorică a ciumei bubonice este Ciuma lui Iustinian, care a devastat populaţia oraşului Constantinopol (Istanbul, în zilele noastre) în 541-542 d.Hr.
Epidemii sporadice au mai fost raportate în Europa până la mijlocul secolului 19. Ultima epidemie serioasă a avut loc în 2010, în Peru, când au fost descoperite 12 oameni infectaţi.
Ciuma bubonică poate fi tratată, acum, cu antibiotice, iar rata de mortalitate este redusă la 1-15% în cazurile tratate. Antibioticul, totuşi, trebuie administrat la maxim 24 de ore de la apariţia primelor simptome pentru a putea preveni o rată de mortalitate între 40 şi 60%.
Simptomele „morţii negre“ sunt dureri îngrozitoare, transpiraţie şi frisoane. În zona axilară, pe gât şi chiar şi în zona inghinală apar umflături pline cu puroi, numite „buboane“. La început sunt de culoare roz, apoi purpurii, eventual înnegrindu-se, de aici şi denumirea de „moarte neagră“. Victimele acestei boli mureau în chinuri îngrozitoare.
Se încarcă comentariile...
