Mărturiile prostituatelor din România, poveşti despre violenţă, discriminare şi abuzuri din partea autorităţilor

Asociaţia Română Anti-SIDA şi Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor în România - Comitetul Helsinki au realizat primul studiu din România cu referire la practicile abuzive asupra femeilor implicate în prostituţie, dezvăluind astfel practicile la care sunt supuse aceste femei, precum şi părerea lor cu privire la legalizarea celei mai vechi meserii din lume.

Dezbaterile cu privire la legalizarea prostituţiei au degenerat adesea în dispute aprinse care nu s-au concretizat într-o serie de măsuri. Dovada este mărturia celor de pe stradă care dezvăluie o lume măcinată de violenţă şi de abuzuri. Pentru multe dintre aceste femei, lumea reală nu reprezintă o variantă mai bună, căci intervine un alt concept mult discutat care a produs numeroase discursuri: discriminarea. 

Studiul ARAS include 173 de femei care au vorbit, pentru prima dată în ţara noastră, despre mecanismele ascunse ale acestei practici, oferindu-li-se, printre altele, ocazia de a-şi dezvălui dramele. Departe de a duce o viaţă dezirabilă şi lipsită de griji, femeile implicate în prostituţie sunt victimele violenţei. Potrivit studiului, 48% dintre acestea au fost agresate fizic în ultimul an, iar 37% au fost forţate să întreţină relaţii sexuale, dintre care 5% prin viol.

Autorii unor astfel de abuzuri sunt proxeneţii, clienţii, dar şi reprezentanţii forţelor de ordine (în proporţie de 20%, potrivit studiului). 

Vârsta medie la care femeile ajung pe stradă şi încep să practice sexul comercial este de 17 ani. De altfel, la momentul realizării studiului, 6% dintre cele chestionate erau minore. Mai mult de jumătate dintre acestea (56%) au cel puţin un copil pe care îl întreţin.

 Poveştile acestor femei alcătuiesc, dincolo de statistici, o radiografie a unei lumi pe care mulţi dintre noi o respingem şi preferăm să ne prefacem că nu există. 

În timpul interviului, una dintre fete a povestit că, sub pretextul că va fi condusă la secţie, poliţiştii au abordat-o, au dus-o într-o pădure şi au violat-o, după care au părăsit-o în mijlocul pustiului şi i-au confiscat hainele. 

O tânără a relatat o altă scenă de coşmar. După ce a fost răpită, fata a fost izolată timp de şase zile şi violată în repetate rânduri. Pentru a scăpa de agresorii ei, a sărit de la etajul al doilea al unui bloc părăsit. 

Multe dintre femeile chestionate au recunoscut că au oferit "şpagă" reprezentanţilor forţelor de ordine (43%) care au abordat cel mai frecvent fete minore (75%). 

Deşi sunt adesea victimele abuzurilor, puţine femei au curajul să depună plângeri (7%), iar multe dintre acestea sunt, adesea, ignorate. În două astfel de cazuri, femeile au fost silite să îşi retragă plângerea, cu atât mai mult cu cât autorii abuzurilor sunt, uneori, chiar reprezentanţii forţelor de ordine. 

Astfel, o tânără a mărturisit că a fost abordată pentru identificare, însă odată ce a fost condusă la secţie, i s-au cerut "bani şi ţigări", în timp ce unul dintre cei doi bărbaţi care practică sexul comercial şi au fost, de asemenea, incluşi în studiu, a povestit cum a fost dezbrăcat şi bătut de poliţişti. 

Nu doar autorităţile comit, însă, abuzuri, ci şi medicii. O tânără a povestit cum, în cursul unei vizite la ginecolog în care a cerut o întrerupere de sarcină, a fost "trimisă pe stradă să o ajute bărbaţii" cu care întreţinuse relaţii sexuale, potrivit anchetei. 

Un alt abuz periculos, atât pentru cei care practică prostituţia, cât şi pentru clienţii acestora, este confiscarea prezervativelor de către autorităţi, fapt care se petrece adesea în Bucureşti (64%), O respondentă a povestit că poliţiştii nu confiscă doar prezervative, ci şi seringi. 

În cursul studiului, participantele au fost solicitate să îşi exprime părerea cu privire la o formă de reglementare a prostituţiei, indicând soluţia pe care o preferă. De altfel, nimeni nu a întrebat părţile implicate ce părere au cu privire la acest aspect.

Dintre participante, 17% au răspuns că legalizarea este varianta preferabilă, în timp ce principalele două răspunsuri vizează dezincriminarea prostituţiei sau absenţa pedepselor pentru acest gen de practici. 

Una dintre recomandările incluse în studiu, formulate pe baza problemelor întâmpinate în rândul femeilor implicate în prostituţie, include crearea unui program de asistenţă socială şi medicală pentru aceste persoane şi accesul la medic, precum şi oferirea de consultanţă în cazul întocmirii unei plângeri, deoarece multe dintre acestea s-au plâns că nu ştiu să scrie sau să citească.