Fenomen alarmant: județe din România, devenite „deșerturi medicale”. Ce soluții are Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății a lansat un ghid de bune practici destinat sprijinirii autorităților locale în atragerea și menținerea personalului medical. În unele județe din România, catalogate drept „deșerturi medicale”, accesul la servicii de sănătate este afectat de lipsa cadrelor medicale.

Mai multe județe din România se confruntă cu lipsa cadrelor medicale. Sursa: Freepik.com

Ministerul Sănătății a lansat, marți, un ghid de bune practici menit să sprijine autoritățile locale în atragerea și stabilizarea personalului medical.

„Ghidul pentru acțiuni locale, soluții pentru resursa umană în sănătate” a fost realizat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență de către Ministerul Sănătății, în parteneriat cu Organizația Mondială a Sănătății.

Prezent la evenimentul de lansare a ghidului de bune practici, dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a afirmat că reformele în sănătate aflate în desfășurare prin PNRR evidențiază două direcții importante.

Numeroși medici de familie în pragul pensionării

Una dintre ele, cuprinsă în ghidul de bune practici, oferă soluții pentru atragerea și stabilizarea personalului medical, în special în zonele defavorizate.

„Deși, în privința numărului total de medici, nu stăm rău la nivel european, în ceea ce privește distribuția, lucrurile nu sunt doar perfectibile, ci este necesar să fie modificate în sensul identificării unor pârghii de atragere și de stabilizare a personalului medical, în general, și mai ales a medicilor. Avem o problemă serioasă cu medicina de familie. Majoritatea medicilor de familie au peste 50 de ani, iar 40 la sută dintre ei au peste 55 de ani. Pentru atragerea personalului medical în zonele defavorizate, o soluție este colaborarea strânsă între autoritățile locale și universitățile de medicină”, a afirmat dr. Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătății a afirmat că a doua direcție esențială a reformelor sprijinite de PNRR vizează instruirea resurselor umane din sănătate, printr-un parteneriat între universitățile de medicină, Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate și Ministerul Sănătății, care face posibilă instruirea a mii de persoane în perioada următoare.

Rezidențiatul pe post ar trebui să devină prioritar

Alexandru Rafila a mai vorbit despre importanța revenirii la rezidențiatul pe post, pentru a forma medici în funcție de nevoile comunităților.

„Consider că ar fi înțelept să revenim la forma de organizare a rezidențiatului pe post, care acum este în mare parte în responsabilitatea universităților. Acest model ar trebui să devină prioritar, pentru că nu formăm medici de dragul calificării, ci pentru a servi comunitățile. Dezvoltarea rezidențiatului pe post, alături de eforturile autorităților locale și ale tinerilor medici, poate atrage și alte resurse în sistemul de sănătate local”, a mai declarat ministrul Sănătății.

Ghidul de bune practici este rezultatul unui parteneriat îndelungat dintre Organizația Mondială a Sănătății și Ministerul Sănătății.

„Am adus experiențele acumulate atât la biroul nostru din România, cât și la biroul regional, iar împreună cu cei de la Ministerul Sănătății și colegii noștri, am vizitat diferite locuri din România pentru a înțelege mai bine ce tip de sprijin este necesar. Această cunoaștere a fost sintetizată în documentul prezent, o declarație deschisă pentru consultare. Este foarte important să subliniez că resursele umane din domeniul sănătății reprezintă fundamentul sistemului sanitar”, afirmă dr. Caroline Clarinval, șefa biroului OMS în România.

România rămâne o țară exportatoare de medici

Ghidul conține soluții aplicabile, exemple de bună practică și explicații cu privire la cadrul legal, menite să sprijine concret comunitățile în atragerea și păstrarea personalului medical, afirmă dr. Dragoș Garofil, implicat în realizarea ghidului.

Acesta a precizat că România se află, încă din perioada 2008–2010, printre statele europene cu cel mai mare număr de absolvenți de medicină raportat la populație. Însă, în același timp, înregistrează și una dintre cele mai mari rate de emigrare a medicilor în Occident.

„O altă realitate, de data aceasta mai tristă, este că România este o țară net exportatoare de forță de muncă. Timp de multă vreme, am pierdut specialiști înalt calificați către țările din Europa de Vest. Peste 20.000 de medici români activează în prezent în aceste țări. Sunt aproximativ 5.000 de medici români în Franța, 4.000 în Germania. Suntem pe locul al doilea, atât în Franța, cât și în Germania, ca număr de medici străini. Țările din vest își rezolvă, cumva, problema resurselor umane prin intermediul României. Noi trebuie să plecăm de la aceste realități”, afirmă medicul.

Creșterile salariale au diminuat migrația medicilor

Trendul migrațional a fost încetinit semnificativ în ultimii ani. Potrivit statisticilor, numărul medicilor care pleacă anual din România a scăzut de la aproximativ 1.500 (înainte de 2016) la sub 500.

„Cum s-a reușit? Prin creșterile salariale din 2018, prin reforma rezidențiatului din 2018, când s-a corelat numărul de posturi scoase la concurs la rezidențiat cu numărul de absolvenți de medicină, astfel că numărul de locuri și posturi la rezidențiat a ajuns aproape de 5.000 în fiecare an, prin dezvoltarea sistemului privat, prin angajările în sistemul public, care, mai ales în perioada pandemiei, au fost semnificative”, susține dr. Dragoș Garofil.

Potrivit medicului, dacă în 2016, 56.000 de medici activau în România, însemnând o medie de 280 de medici la 100.000 de locuitori, adică mult sub media europeană de la acel moment, în prezent România este mai aproape de media europeană, cu 72.000 de medici, adică 370 de medici la 100.000 de locuitori.

„Deșerturile medicale” din România

Deși România a reușit să rețină peste 16.000 de medici în ultimii 8 ani, problema majoră rămâne distribuția inegală a acestora la nivel național, susține specialistul.

„Bucureștiul este foarte bine reprezentat, cu aproape 1.000 de medici la 100.000 de locuitori, iar centrele universitare, ca Timișul, Iașul, Clujul, Mureșul, Doljul, sunt bine reprezentate, cu un număr de medici aproape dublu față de media europeană, care este de 440 de medici la 100.000 de locuitori. În rest, avem județe foarte, foarte slab deservite medical și adevărate „deșerturi medicale”, mai ales în jurul Bucureștiului: Giurgiu, Călărași, Ialomița, Teleorman, Prahova, cu niște cifre de trei ori mai mici decât media europeană”, afirmă acesta.

El adaugă că pacienții români sunt forțați să călătorească spre aceste centre universitare, pentru a-și găsi tratamentele acolo, ceea ce duce la probleme reale de accesibilitate și la niște indicatori mai slabi în zona stării de sănătate.

„În București, spre exemplu, mai mult de 50 la sută dintre pacienții tratați în spitale au domiciliu în afara Capitalei”, adaugă medicul.