„Electricienii“, cei mai mari duşmani ai peştelui din Delta Dunării
0
Rezervaţia Delta Dunării este păzită de 38 de agenţi ecologici, prea puţini ca să facă faţă braconierilor, care folosesc de multe ori curentul electric. Mult-trâmbiţata Poliţie a Deltei, menită să stârpească braconajul din rezervaţie, se rezumă în continuare la câţiva oameni şi la dotări insuficiente.
„Aş da bani de la mine, dacă aş avea, ca să fac meseria asta. De fapt, nici nu o privesc ca pe o meserie, ci ca pe o datorie faţă de aceste locuri minunate“, spune Nicu Axentiev, agent ecolog cu funcţie de inspector în cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD).
Păzitor al rezervaţiei de foarte mulţi ani, Nicu Axentiev a simţit „chemarea“ Deltei încă de mic. „Am copilărit pe baltă, prin Sfântu Gheorghe, am crescut pe baltă.
Mai apoi, când am avut familia mea, plecam mereu cu soţia şi copilul în excursii prin toată delta, o cunosc ca pe palma mea. Am întâlnit oameni la fel de îndrăgostiţi de natură, dar şi foarte multă nesimţire, nepăsare“, povesteşte Axentiev.
Obiective imposibile
Revenind la îndatoririle pe care le presupune meseria, inspectorul din Deltă spune că fiecare agent trebuie să supravegheze o suprafaţă de 60.000 de hectare, iar, ţinând cont de dotările avute la dispoziţie, obiectivul este imposibil de atins.
În timp ce braconierii dispun de motoare de 150-200 de cai-putere, agenţii au la dispoziţie ambarcaţiuni de 15-20 de cai-putere. „Ne salută din mers cu gura până la urechi. N-ai cum să te duci noaptea să-i prinzi, că nici nu apuci să te apropii de ei, că au zburat. Cred că braconierii află şi când nu avem cotă de benzină“, spune un alt agent din rezervaţie.
Majoritatea celor care lucrează ca paznici în ARBDD sunt oameni ai Deltei, născuţi şi crescuţi pe baltă. Ei sunt cei care-i ştiu cel mai bine pe cei aflaţi şi de cealaltă parte a baricadei. Tot Nicu Axentiev ne vorbeşte şi despre pericolele ce-i pândesc pe agenţi la fiecare pas.
„Nu e periculos, e foarte periculos. E chiar ca în Vestul Sălbatic. Pot să te aştepte pe un canal şi să dispari pentru totdeauna, băgat sub un plaur. Eu am avut noroc, eram cu un coleg când am fost surprinşi de un grup de braconieri. Am primit o vâslă în cap şi m-am trezit la spital. Dumnezeu a vrut să trăiesc. Aveam o crăpătură de şase centimetri în cap. Am stat prin spitale, prin tribunale. Iar cel care m-a lovit a scăpat, pentru că nu a fost găsită vâsla cu care m-a lovit“, spune Axentiev.
„Electricienii“ au distrus Delta
Resursa piscicolă din Deltă a scăzut de la an la an Foto: Elena Crăescu
Sunt şi pescari care colaborează cu agenţii ARBDD, inamicul comun fiind braconajul electric. „Ăştia au distrus Delta şi peştele, au curentat peste tot. Bagă firele în apă, dau drumul la curent şi zăpăcesc tot peştele. Ăştia au distrus tot şi ne lasă şi pe noi fără peşte“, spune Gabi Sidorencu, pescar din Sfăntu Gheorghe.
„Electricienii“ sunt greu de prins. Mult mai greu e să fie probată infracţiunea pentru că, atunci când simt că pot fi prinşi, aruncă aparatul în apă şi astfel dispare corpul delict. „Toţi îi ştiu, dar cu greu acceptă să dea informaţii. Mai prind pe câte unii cu ţipari sau în zone dubioase şi, de teamă, mai scapă informaţii, dar apoi se sună între ei, cum am plecat cu barca de la mal, e ca telefonul fără fir.
Noaptea, dacă te apropii de bărci, vezi cum sar sturionii în apă, de zici că se aruncă singuri. Ar trebui aparatură de filmat cu infraroşii, bărci cu motoare mari, dar e criză“, mai spune Axentiev.
Tot în contextul economic actual găseşte Axentiev explicaţia şi pentru salariile agenţilor din Deltă, care primesc lunar între 750 şi 1.200 de lei. Pe lângă activităţile de combatere a braconajului, ei trebuie să supravegheze traseele trusitice, să verifice autorizaţiile şi, mai nou, să încaseze taxa de acces.
„Pe mine mă încrâncenează lupta asta pentru natură şi strâng din dinţi când vorbesc de salariu. Mulţi însă nu rezistă, râd rudele de ei“, povesteşte cu năduf agentul din Deltă. Axentiev nu este prea încrezător nici când vine vorba despre suplimentarea paznicilor Deltei.
„Suntem puţini, slab dotaţi şi huliţi de toţi pentru că reprezentăm legea într-o zonă de junglă. Aici, oamenii sunt conduşi de foame, cred că eşti pus de stat să le iei pâinea de la gură“, încheie Nicu Axentiev.
„Pe hârtie avem 57 de agenţi, în realitate sunt 38“
Grigore Baboianu, guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Foto: Marian Iliescu
Guvernatorul ARBDD, Grigore Baboianu, recunoaşte problemele acute din rezervaţie. „Delta del Po, din Italia, deşi are o suprafaţă mult mai mică decât Delta Dunării, are de zece ori mai mulţi agenţi ecologici decât avem noi“, spune Baboianu. Potrivit acestuia, în 2005, Banca Mondială a acordat României un împrumut nerambursabil de 4,5 milioane de dolari, ce au putut fi accesaţi în perioada 1996-2000.
„Experţii Băncii ne-au avertizat că în acest timp numărul angajaţilor care se ocupă de supravegherea Deltei ar trebui să ajungă la 125, dar am ajuns în 2009 şi avem doar 38 de agenţi. În 2000-2001 am dat afară peste 70 de agenţi, din cauza deciziei Guvernului referitoare la reducerea bugetară cu 30% . De anul trecut, pe hârtie avem 57 de agenţi, însă în realitate sunt tot 38 pentru că posturile au fost blocate“, mai spune guvernatorul.
În opinia lui, Delta va dispune de tot ce are nevoie numai atunci când va face obiectul unui program interministerial. „Am cerut Ministerul Mediului să suplimenteze fondurile pentru combustibilul ambarcaţiunilor folosite în monitorizarea Deltei, însă n-am primit niciun răspuns. Delta a devenit un brand puternic, însă neconfirmat,pentru că nu se investeşte în el“, conchide Baboianu.
Se încarcă comentariile...
