Dr. Iuliana Giurgiu: "În România, mulţi pacienţi cu cancer sunt trataţi greşit"

În străinătate, radioterapia este utilizată în proporţie de 70% ca tratament pentru bolnavii de cancer. În România, vorbim de 25%. Medicul radioterapeut Iuliana Giurgiu a fost la Adevărul Live să ne vorbească despre importanţa acestui tip de tratament realizat corect şi cu aparatură de calitate pentru bolnavii din România.

Numărul cazurilor de cancer în stadii avansate din România ne situează pe locuri fruntaşe în Europa, la fel şi numărul deceselor din cauza cancerului, arată topurile sumbre de la nivel european. În acest context, este cu atât mai tristă situaţia în care se află radioterapia în ţara noastră. Radioterapia este, în anumite cazuri de cancer, esenţială pentru tratarea corectă şi eficientă a bolii oncologice.

Numai în cursul anului 2014, au fost semnalate probleme în ceea ce priveşte radioterapia la spitale mari din Capitală, cum sunt Institutul Fundeni şi Spitalul Elias, potrivit declaraţiilor ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, în vara acestui an.

Cât de important este ca aparatele să funcţioneze corect, să nu fie foarte vechi, ce soluţii de radioterapie moderne există în spitalele de stat şi în cele private, când este necesară radioterapia şi cum pot avea acces pacienţii români cu cancer la radioterapie de calitate, am aflat de la medicul primar radioterapeut Iuliana Giurgiu, de la clinica Amethyst Radiotherapy.

Cât de multe apelează românii la radioterapie?

Cât de mulţi au indicaţie de radioterapie şi acces la acest tratament. În Moldova există un singur centru de terapie dotat, la Iaşi. La Bacău, centrul de radioterapie s-a închis, la fel şi la Galaţi. Şi în Muntenia există probleme.

Care sunt cazurile de cancer care au nevoie de radioterapie?

Cel cerebral are, toracele are nevoie de radioterapie, la ficat şi intestine nu prea se face. Pentru rect, se indică. Cam 90% din corp are nevoie de radioterapie. În alte ţări, În Elveţia, în cantonul Ticino, de exemplu, care e cât municipiul Iaşi există două centre de radioterapie.

Se foloseşte cobaltul şi fotonii. Se mai foloseşte brahiterapia. În centrul Ametthyst tenhica este foarte avansată, unică în România. Eu am lucrat în Elveţia pe acelaşi tip de aparate. Tehnica moderna este Vemart, prin care nu mai există clascicele de iradiere. Aparatul livrează iradiere în timp de ce se învârte în jurul pacientului, la fiecare mişcare forma câmpului se modulează. Practic, zona bolnavă primveşte cantitatea necesară de iradiere, fără să afecteze însă prea mult ţesuturile sănătate, ceea ce înseamnă toxicitate mai mică. La cobalt, se foloseşte tehnica box şi se ajunge, la zona pelvină de exemplu, la o iradiere mare şi veizicii urinare şi a altor zone. 

Care sunt efectele secundare?

Efectele secundare sunt aceleaşi, dar la tehnica noastră sunt mult diminuate, în funcţie de ţesuturile atinse. Efecte acute, pot fi înroşirea, durerile la înghiţire, usturimi la urinare. Poate să apară şi fibroza. Am avut un pacient care nu putea să întoarcă captul, avea gâtul înţepenit. Acest tip de efecte adverse apar la 6 luni de la radioterapie. 

La prostată, de exmplu, poţi să operezi sau să faci radioterapie. Sunt anumite cancer de col uterin care nu pot fi operate şi atunci se face radioterapie. La cancerul de laringe e indicată radiochimioterapia definitivă.

Despre radioterapia de calitate, esenţială în tratarea cancerului 

La noi, doar 25% dintre pacienţii cu cancer au acces la radioterapie. Ce se întâmplă cu restul?

Nu vreau să fiu dură, dar adevărul e că mor. Se tratează paliativ, faci intervenţii chirurgicale, fac recidive, mai fac chimioterapie paliativă. În cancer, toate tratamentele, adică radioterapie, chimioterapie şi intervenţia chirurgicală trebuie să se unească şi să acţioneze împreună. Nu e de ajus să faci ori una, ori alta. Nu este de ajuns. Cel mai bine este să le faci împreună, când se poate. E adevărat, depinde de localizare, depinde şi de tumoră. Există tumori la care preferi să nu operezi şi să faci doar radio-chimioterapie, cum este cea de prostată, de obicei. În aceste cazuri, ori operezi, ori faci radioterapie - se obţin aceleaşi rezultate. 

Deci se poate evita operaţia. În ce situaţie se mai poate face asta?

La col uterin se mai poate evita. Sunt anumite cazuri de col uterin avansate care nu se pot opera şi atunci se recomandă radioterapia. În sfera ORL, o intervenţie chirugicală ar însemna un handicap. De aceea, e indicată radioterapia, pentru că păstrează funcţia organelor. Operaţia lasă sechele importante. În cancerul avansat de laringe, de exemplu, intervenţia chiurgicală ar înseamna scoaterea laringelui, ceea ce înseamnă că pacientul îşi pierde funcţia fonatorie, nu mai poate vorbi şi rămâne cu traheostomă. La un pacient cu cancer de laringe T 3 - T 4 este dindicată radio-chimioterapia definitivă. Faci tratamentul şi aştepţi, dacă pacientul face recidivă, îl operezi. Ai intervenţia chirurgicală ca rezervă. 

Aveţi liste de aşteptare?

Am avut listă de aşteptare de 80 de pacienţi, ceea ce înseamnă câteva luni de zile. Avem cam 80-90 de pacienţi pe zi. Un tratament de radioterapie se poate întinde şi pe opt săptămâni. 

Vin pacienţi cu stare materială bună?

Vin pacienţi care nu sunt foarte avute care au copii în străinate. Avem şi campanii. Oferim gratuit tratament pentru 5 pacienţi în fiecare lună. Până în martie va ţine această campanie. Pacienţii se încriu şi dacă sunt eligibili, se face o comisie care se analizează fiecare dosar în parte. 

Criteriile ţin de condiţia socială?

Nu, criteriile ţin de tumoră şi felul în care a fost tratat pacientul. Dacă pacientul a fost prost tratat până ajunge la noi, atunci nu ne asumăm. 

Ce înseamnă prost tratat?

Prost tratat înseamnă că n-a fost bine operat sau că a făcut o chimioterapie mai lungă ori că a făcut o hormonoterapie mai lungă, că nu s-a intercalat radioterapia la momentul oportun. 

Estimativ, în cât la sută din cazuri se întâmplă să vină astfel de cazuri?

Destul de multe. Cred că 30% se întâmplă să vină prea târziu la radioterapie. Oamenii trebuie să ştie că radioterapia e cel mai bine să se facă în primele luni după operaţie. Se poate face o radioterapie întârziată până la şase luni postoperator. Dacă un pacient vine după şase luni de la operaţie, nu-i mai facem radioterapia. Aşteptăm recidiva. Chiar dacă a avut indicaţie, nu-şi mai are rostul. Înţeleg pacienţii, ei merg şi se operează, iar buletinul histopagologic apare după mult timp, pentru că medicii anatomopatologi sunt foarte aglomeraţi. Se perde timp. Plus, noi niciodată nu luăm un pacient care nu este stadializat. 

Ce înseamnă asta?

Orice medic ar trebui să indice unu pacient cu cancer o stadializare, în care se caracterizează tumora şi stadiul tumorii, stadiul ganglionilor şi stdiul metastazelor. În funcţie de localizarea tumorii, pacientul trebuie stadializat. E un pas important în funcţie de care se stabileşte tratamentul.

Din păcate, pacienţii ajung în stadii foarte avansate. În străinătate sunt screeninguri şi acestea sunt obligatorii. Acestea cuprind investigaţii speciale pentru depistarea cancerelor. Există screeninguri pentru cancerul de col uterin, o dată la doi sau la trei ani, e frotiul citodiagnostic. Colonoscopia este investigaţia care previne cancerul de colon. Mulţi dintre noi avem polipi şi nu ştim şi care pot fi scoşi foarte simplu. Screeningul pentru prostată este testul PSA. Pentru cancerul de plâmâni se face numai la persoanele cu risc, se face RMN şi radiografie. 

Problema cu cancerul e că nu doare decât în stadii avansate. Am avut o pacientă cu un sarcom de 20 de cm. Nu poţi să stai aşa. Dacă o femeie sângerează după menopauză nu înseamnă că i-a revenit menstruaţie, înseamnă că e o problemă. Am avut paciente care mi-au spus că n-au fost la ginecolog nicioadată sau că au fost ultima dată când a născut. E o ruşine pentru România că avem oameni care nu merg la medic. 

În Elveţia timp de 6 luni am întâlnit 2 cazuri de cancer de col uterin. La noi, nu trece o zi fără să văd un cancer de col uterin. Şi e important de spus că cancerul de col uterin evoluează în 10 ani. 

Care e proporţia de cancere vindecabile?

Sunt foarte multe cazuri de cancer vindecabile. Din cauza stadiilor avansate, nu pot să spun că balanţa e în favoarea vindecării.

Nu înseamnă că un pacient care a avut cancer nu trebuie să meargă la medic pentru urmărire. E foarte important să vină periodic la control, pentru a preveni recidivele. Am avut o pacientă care a făcut mestastaze la plămâni, deşi avea cancer jos.

La prostată sunt 39 de şedinţe, la col uterin se fac circa 20 de şedinţe.

Şedinţa de radioterapie durează maxim 10 minute. Contează ca pacientul să fie poziţionat în aceeaşi poziţie. Noi facem trei puncte de tatuaj, mai facem şi o poziţionare ajutaţi de imagistică, tocmai pentru acurateţe, ca să livrăm iradierea acolo unde trebuie. 

Cât costă tratamentul?

Costurile sunt între 1500 şi 3000 de euro. Şedinţele de radioterapie sunt gratuite, dar pacientul plăteşte computer terapia de planining, plăteşte conturajul, verificarea imagistică, se mai fac fuziuni de imagini. De asemenea, în aceste costuri intră evaluarea comisiei medicilor.

Cum e să lucrezi cu profesorul Chiricuţă?

Este o mare onoare. Am ceva de învăţat în fiecare zi de la el. Are un ochi extraordinar, descoperă lucruri care îmi scapă. Când am un caz mai special şi mai grav, mă duc întotdeauna la el şi el mă ajută.

Tratamentul de calitate înseamnă:

Stadializare

Secvenţierea terapiei, făcută de comisia oncologică

Aparatură bună şi medici care ştie să contureze

Fizicieni buni