CULTUL MUSULMAN

împreună cu aproximativ 10.000 de conaţionali să păzească graniţa de nord a imperiului bizantin. Ca urmare a instaurării suzeranităţii Porţii Otomane asupra Principatelor Româneşti, s-au

împreună cu aproximativ 10.000 de conaţionali să păzească graniţa de nord a imperiului bizantin. Ca urmare a instaurării suzeranităţii Porţii Otomane asupra Principatelor Româneşti, s-au format şi primele comunităţi musulmane în Dobrogea şi de-a lungul Dunării, ajungându-se în preajma anului 1877 la patru "muftiate" (formă superioară de organizare), astăzi este doar un muftiat cu sediul la Constanţa. Conducătorul oficial al musulmanilor din România este Muftiul Bagas Sanghirai. Muftiul este ales din rândul imamilor, prin vot secret. El este cel care conduce întreaga activitate religioasă. Pe lângă acesta mai există un colegiu sinodal numit Surai islam, compus din 23 de membri, care se întruneşte periodic pentru rezolvarea problemelor administrative şi disciplinare legate de cult. Dar unitatea principală de organizare este comunitatea locală care cuprinde toţi credincioşii dintr-o localitate. Astfel, în România există oficial 50 de comunităţi musulmane şi alte 20 de comunităţi mai mici (numite filii). Acestea sunt răspândite în Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi şi Bucureşti.

Născut în Techirghiol, Osman Aziz provine dintr-o familie de oameni foarte credincioşi de origine turco-tătară. Aceştia au ajuns în Dobrogea la jumătatea secolului al XIX-lea, părăsind Crimeea. Bunicul din partea mamei a fost un mare sheick local. A deprins religia de la bunica sa din partea mamei, care a fost pentru el un model a ceea ce înseamnă a fi musulman. Osman Aziz a urmat cursurile seminarului musulman din Medgidia între anii 1956 şi 1960. Imamul din Techirghiol care i-a fost îndrumător l-a îndemnat: pentru a deprinde mai bine limba turcă, dar şi pentru a avea şansa unei apropieri maxime de credincioşi, să meargă într-o localitate cu o comunitate puternică. Astfel a ajuns imediat după terminarea studiilor să profeseze ca imam în insula Ada Kaleh. La început a dus-o greu, fiindcă primea foarte puţini bani, era nevoit să muncească cot la cot cu muncitorii locului. Un fapt îmbucurător este acela că, după o perioadă în care a fost desfiinţat (1967-1993), Seminarul teologic al Cultului Musulman şi-a reluat activitatea în 1994. Nostalgic, actualul imam Osman Aziz speră ca învăţământul de astăzi să revină la formele pe care el le-a prins, în care a făcut numai religie "câte şapte-ore ore pe zi, cu cei mai buni teologi imami".

"Cei care fac terorismul nu au nici o legătură cu islamul!"
Ne-am întâlnit pentru Adevărul cu Imamul Osman Beshir Aziz, conducătorul oficial al comunităţii musulmane din Bucureşti. Aflăm că în România mai sunt astăzi aproximativ 70.000 de musulmani de cetăţenie română. La aceştia se adaugă o cifră fluctuantă (între 10.000 şi 15.000) de musulmani care au venit cu afaceri sau din motive diplomatice. Aceştia sunt de diverse naţionalităţi, dar, subliniază Imamul (numit în turcă şi Hogea) Aziz, "o dată ce eşti musulman, nu mai este hotar geografic, musulmanul este fratele musulmanului". După '89 s-a mai constatat un fenomen (nu atât de amplu precum în anumite ţări occidentale), acela al convertirii la islam. Hogea Aziz ne spune că la noi este un fenomen izolat, care se petrece mai ales prin căsătoriile mixte. De asemenea, anumite persoane care lucrează în firme conduse de musulmani aleg să treacă la islam. Cuvântul "islam" se traduce prin "supunere, predare" totală în mâinile lui Allah (Dumnezeu). Care sunt principiile pe care trebuie să le respecte cineva pentru a deveni musulman? Hogea Aziz precizează din start că "pe musulman îl recunoaşte numai Allah". Dar "există, într-adevăr, câteva principii: (1) credinţa în unicul Dumnezeu (numit Allah); (2) credinţa în îngerii lui Allah; (3) credinţa în cărţile cereşti care au fost transmise de Allah omenirii; (4) credinţa în Profeţii lui Allah; credinţa în moarte, înviere şi Judecata de Apoi; (5) credinţa în destin şi în faptul că atât binele, cât şi răul vin de la Allah. Din credinţă şi islam se naşte musulmanul". Cartea sfântă a religiei islamice este Coranul primit - spune tradiţia - de Profetul Muhammad direct de la Îngerul Gabriel. Dincolo de aceste principii, Imamul Aziz, om cu o vastă experienţă cultică, pune accentul pe faptele omului: "Lumea îţi este oglinda. Activitatea, faptele arată ce fel de musulman este şi dacă respectă poruncile".Ce înseamnă imam, care sunt atribuţiile sale? Imamul este acela care oficiază toate slujbele. Ca şi la creştini, musulmanii au servicii religioase pentru naştere, căsătorie, moarte sau pentru bolnavi. În ierarhia islamică mai există hatiful (mai mare în grad decât imamul) - cel care oficiază numai anumite servicii vinerea (cea mai importantă zi de rugăciune în islam) şi de sărbători. Muezinul este corespondentul dascălului de la creştini. Acesta are uneori funcţia de a anunţa că a venit timpul rugăciunii dintr-o construcţie în formă de turn numită minaret. Cel mai mare ca funcţie teologică este însă sheickul - cel care, fiind un foarte bun teolog, dă verdicte în cazurile de dispute fie teologice, fie legislative.

Imamul Osman Beshir Aziz este mândru de faptul că, în România, cultul musulman s-a practicat după sharia (legea musulmană), păstrându-se pur, fără amestec politic - fapt care a determinat şi un anume echilibru, faţă de marile probleme actuale legate de islam. El citează din Coran: "Cine salvează viaţa unui om este ca şi cum ar salva viaţa întregii omeniri. Cine omoară un om este ca şi cum ar omorî întreaga omenire". De aceea, adaugă el, "Cei care fac terorismul nu au nici o legătură cu islamul!".

Odată devenit musulman, credinciosul trebuie să respecte "cei cinci stâlpi ai credinţei":
I. mărturisirea de credinţă
II. cele cinci rugăciuni obligatorii, zilnice
III. contribuţia la bunăstarea celorlalţi
IV. postul în luna Ramadanului
V. (măcar o dată în viaţă) pelerinajul la Mecca
Mărturisirea de credinţă constă în rostirea cunoscutei fraze: "Nu există alt Allah (Dumnezeu) decât Allah (Dumnezeu), iar Muhammad este mesagerul (trimisul) Său. Această mărturisire reprezintă esenţa credinţei islamice.

Cerşitul în islam este haram
Când Osman Aziz a devenit imam în 1960, în toată România existau 80 de imami. În 1989, numărul lor nu mai era decât 30. Astăzi s-a ajuns la un număr de 60 imami, pentru un număr de 80 geamii oficiale. Trebuie precizat că pe lângă geamiile oficiale - care aparţin de cultul musulman din România - mai există şi un număr destul de mare de geamii care nu aparţin administrativ de acesta. Astfel, dacă în Bucureşti este o geamie principală (cu aprox. 9.500 de credincioşi), pe lângă aceasta mai sunt încă 15 geamii ai căror credincioşi aparţin cetăţenilor veniţi în România cu diverse afaceri. Imamul Osman Aziz nu este foarte încântat de faptul că aceştia nu colaborează cu reprezentanţii oficiali ai cultului, aşa cum cere legea musulmană (sharia). El spune că a fost întrebat în străinătate cum se face că cei ajunşi imami în România se îmbogăţesc aşa rapid: "Imamii noştri pleacă în România în opinci şi se întorc peste un an în Mercedes" - i-a spus cineva. De aceea dezaprobă diversele forme în care li se cere bani musulmanilor care nu aparţin cultului oficial: "Cerşitul în islam este haram (este interzis). Unii imami pun câte trei-patru cutii ale milei în geamie: sanchi!" - ne spune, cu năduf, Osman Aziz.Este ruşinos să divorţezi la noi. De aceea, imamul este chemat şi să-i împace pe cei doi soţi, dacă cumva aceştia ajung la certuri grave. Legea islamică este destul de tranşantă: "Femeia trebuie să fie supusul bărbatului; femeia se ocupă de casă, bărbatul de cele exterioare casei; femeia este ministerul de interne, bărbatul - ministerul de externe. Femeia trebuie să tragă fermoarul la gură ca să nu înrăutăţească atmosfera în familie" - ne spune imamul. Îl întrebăm cum este cu musulmanii care au mai multe neveste? Acesta ne răspunde: "Păi dacă este un musulman care vine şi munceşte aici, face avere şi aici şi mai are şi în ţara de unde vine - cine păstrează averea? Femeia! Este normal să aibă câte o nevastă şi acolo, şi aici! Apoi, dacă femeia nu poate să aibă copii, trebuie să-şi mai ia o nevastă ca să facă copii! Dacă femeia se îmbolnăveşte şi rămâne oloagă, poate să-şi mai ia o soţie care să o îngrijească pe prima!!".