Copiii, afectaţi de societatea modernă

Lipsa de timp şi de atenţie, dar şi exemplul nepotrivit pe care îl dau unii părinţi provoacă celor mici probleme de ordin fizic şi psihic. Statisticile arată că majoritatea copiilor afectaţi de obezitate provin din mediul urban. Iar patru din cinci copii obezi nu reuşesc niciodată să ajungă la o greutate normală.

Stilul de viaţă modern îşi pune amprenta asupra dezvoltării copiilor încă din cele nouă luni de viaţă intrauterină. Îngrijorător de multe femei fumează în timpul sarcinii, expunându-şi astfel viitorii copii unui risc crescut de malformaţii şi de tulburări cerebrale. În plus, tot mai puţine femei îşi hrănesc bebeluşii exclusiv la sân timp de şase luni, după cum recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

„Studiile realizate de Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului din Bucureşti (IOMC) au arătat scăderea prevalenţei alimentaţiei exclusiv la sân şi diversificarea alimentară precoce, uneori chiar de la 1-2 luni, cu alimente precum cartofii prăjiţi, sucurile din comerţ şi mezelurile", atrage atenţia dr. Michaela Nanu, medic primar endocrinolog şi doctor în ştiinţe medicale în cadrul IOMC. Folosirea altor tipuri de lapte sau de alimente în această perioadă expune fătul unor riscuri crescute de alergii şi de tulburări de dezvoltare  a sistemelor osos, digestiv şi imunitar.

„O explicaţie a duratei scurte de alăptare ţine de faptul că femeile care lucrează în sistemul privat se tem că îşi pierd locul de muncă, astfel că ele se întorc la serviciu mai devreme şi sunt nevoite să întrerupă alimentarea la sân", subliniază prof. dr. Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie. În copilărie se formează gusturile şi obiceiurile alimentare. Lipsa de supraveghere, exemplul nepotrivit oferit de părinţi şi faptul că mesele se iau din ce în mai rar în familie creează premisele unei alimentaţii dezechilibrate.

Dieta dezechilibrată creşte riscul de boli

Medicii remarcă un exces cantitativ de făinoase şi de dulciuri în alimentaţia zilnică a copiilor şi un deficit de proteine animale, de fructe şi de legume. De asemenea, mulţi copii nu au parte de un mic dejun sănătos, ajungând să-şi ia prima gustare sub formă de produse de tip fast-food, în drum spre şcoală. Toate acestea cresc riscul apariţiei obezităţii.

Consecinţa acestor deficite alimentare este apariţia unor tulburări de creştere şi de dezvoltare, precum şi a unor boli endocrine. „Faţă de valorile anului 2005, a crescut prevalenţa copiilor cu înălţime scăzută faţă de cea corespunzatoare vârstei", menţionează medicul endocrinolog Michaela Nanu. „De asemenea, excesul ponderal generează disfuncţii hormonale ale pancreasului, ale glandei suprarenale şi, nu în ultimul rând, ale gonadelor. Este de menţionat apariţia tot mai frecventă a sindromului metabolic la copiii cu obezitate, care include şi tulburări ale metabolismului glucidic, până la diabet de tip 2, cunoscut anterior ca o afecţiune a adultului", completează medicul.

Adolescenţii, Sedentari

Problemele de sănătate ale copiilor sunt şi rezultatul reclamelor care prezintă alimente tentante, de tip fast-food, şi al obiceiurilor familiale care orientează spre sedentarism. Efectele sunt cu atât mai periculoase cu cât, până la vârsta pubertăţii, organismul stochează excesul de grăsime nu doar prin mărirea adipocitelor, cât şi prin creşterea numărului acestora. De aceea, cantitatea de grăsime cu care „intră" un copil la pubertate setează predispoziţia spre îngrăşare a viitorului adult.

„Este esenţial pentru o dezvoltare normală ca toţi copiii să facă sport şi să slăbească cel târziu cu câţiva ani înainte de pubertate", subliniază medicul de familie Călin Ciubotaru din Bucureşti. La polul opus, multe adolescente, sub presiunea modelelor de frumuseţe promovate de societate, apelează la regimuri de slăbire extreme, ce provoacă dezechilibre majore în organism. 

Poluarea îi face alergici

Aerul poluat afectează într-o măsură mai mare sănătatea copiilor decât pe cea a adulţilor, pentru că noxele le pot încetini dezvoltarea plămânilor. Consecinţele poluării sunt predispoziţia mai mare la infecţii respiratorii şi apariţia sau agravarea astmului. Noxele sunt nocive şi pentru creierul copiilor, încă din viaţa intrauterină. Acestea le afectează inteligenţa, susţin studiile.

Televizorul le amăgeşte inteligenţa

Copiii sunt suprastimulaţi de televizor şi de calculator, iar inteligenţa lor se datorează într-o bună măsură tehnologiilor moderne la care au acces. Însă pe cât de utile sunt dezvoltării capacităţilor cognitive, pe atât de nocive pot fi dacă sunt utilizate în exces. „Calculatorul şi televizorul sunt un rău necesar. Excesul este însă foarte dăunător dezvoltării intelectuale  a copilului. Copiii cu vârste între doi şi cinci ani sunt foarte vulnerabili şi au cel mai mare risc de a dezvolta dependenţă de calculator sau/şi de televizor", spune prof. dr. Iuliana Dobrescu, medic primar psihiatrie infantilă. Cea mai afectată de privitul excesiv la televizor este capacitatea creativă a copilului, potrivit specialiştilor.

Tulburările psihice, tot mai frecvente la vârste mici

Tot mai mulţi copii sunt lăsaţi singuri în cea mai mare parte a timpului

Fără dubiu, copiii de astăzi sunt mai inteligenţi decât cei din generaţiile anterioare. Ei ştiu să scrie şi să citească încă de la grădiniţă, pot să poarte o conversaţie de bază în engleză şi cântă la un instrument sau practică un sport. Însă aceste abilităţi au de multe ori un preţ: o vulnerabilitate psihoemoţională mai mare. Când sarcinile pe care copilul le are devin prea numeroase, există riscul ca el să se simtă depăşit şi să devină depresiv. Contrar opiniei unor părinţi, această tulburare psihică nu apare doar la adulţi. Între 3% şi 8% din copii o dezvoltă, potrivit statisticilor internaţionale, uneori chiar în jurul vârstei de trei ani. Până la pubertate, băieţii sunt mai vulnerabili, pentru ca apoi frecvenţa depresiei să se inverseze la cele două sexe.

Părinţii în străinătate cauză de depresie

Mai ales părinţii care nu au timp pentru copii tind să-i orienteze spre diverse cursuri după programul de grădiniţă sau după şcoală, în speranţa că vor compensa astfel lipsa lor. Iar această tendinţă este tot mai pregnantă într-o societate care obligă adulţii să lucreze foarte multe ore pe zi. La depresia copilului contribuie, pe de o parte, suprasolicitarea, iar pe de alta, relaţia tot mai superficială cu părinţii. În România, relaţia părinte-copil este şi mai afectată în condiţiile în care mii de copii sunt lăsaţi în grija bunicilor pentru că părinţii pleacă la muncă în străinătate.

Lipsa chefului de joacă, iras­­­cibilitatea şi lipsa apetitului semnalează depresia. „Lipsa de timp a părinţilor duce frecvent la apariţia tulburărilor de comportament şi de conduită de tipul furtului, minciunii şi vagabondajului", spune prof. dr. Iuliana Dobrescu, medic primar psihiatrie infantilă la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia" din Bucureşti.

Autismul, un fenomen în ascensiune

În ultimii 10 ani, a crescut cu 17% numărul copiilor cu autism şi cu tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenţie (ADHD) la nivel mondial. O mare parte din vină pentru acest fenomen este vârsta tot mai înaintată de concepere.