Cercetătorii japonezi au descoperit cum pot întârzia îmbătrânirea. O proteină poate preveni afecțiunile asociate vârstei înaintate

0
Publicat:

O proteină care ar putea juca un rol esențial în păstrarea a două structuri subcelulare legate de îmbătrânire și apariția unur boli a fost descoperită de  oamenii de știință japonezi, relatează Euronews. 

O proteină ar putea încetini îmbătrânirea - Foto Pexels
O proteină ar putea încetini îmbătrânirea - Foto Pexels

Descoperirea oferă noi posibilități pentru tratarea afecțiunilor legate de vârstă. 

Această proteină ajută la îndepărtarea organitelor deteriorate, subunități ale celulei care îndeplinesc sarcini importante în cadrul acesteia și sunt vitale pentru funcționarea ei. Două organite celulare, mitocondriile și lizozomii ajută la producerea de energie în celule și la menținerea sănătății acestora. 

Atunci când acestea sunt deteriorate sunt asociate cu îmbătrânirea organismului și cu diverse afecțiuni, inclusiv cu boli neurodegenerative, cum ar fi Parkinson, Alzheimer, Huntington și scleroza laterală amiotrofică (ALS). 

Proteina denumită HKDC1 ajută la protejarea atât a mitocondriilor, cât și a lizozomilor, conform studiului publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences. Acesta a fost realizat de oamenii de știință de la Universitatea Osaka din Japonia și de la alte școli de medicină. 

Modularea funcției HKDC1 ar putea preveni senescența celulară, care este legată de îmbătrânire și de bolile legate de vârstă”, a transmis pentru Euronews Next autorul principal al studiului, Shuhei Nakamura, profesor de biochimie la Universitatea de Medicină din Nara. 

Senescența celulară se întâmplă atunci când celulele încetează să se dividă, ceea ce poate împiedica celulele să devină canceroase, dar contribuie la îmbătrânire. 

Oamenii de știință spun că  unele cercetări sugerează că prevenirea senescenței poate contracara îmbătrânirea umană și bolile legate de vârstă

Mai mult decât atât, proteina HKDC1 ar putea avea un impact asupra cancerului pulmonar și hepatic. 

Senescența celulară este suspectată de cauzarea multor boli legate de vârstă, inclusiv boli neurodegenerative, boli cardiovasculare, fibroză și fragilitate. Așadar, funcția HKDC1 are un potențial impact asupra acestor boli prin prevenirea senescenței celulare”, a declarat Nakamura, autorul principal al studiului. 

Vidyani Suryadevara, instructor de radiologie la Universitatea Stanford, spune că această „nouă descoperire identifică un mecanism molecular critic care afectează simultan mai mult de un organit în celulă”, potrivit sursei citate anterior. 

Pe de altă parte, aceasta a transmis că ar putea dezvălui „o nouă țintă moleculară pentru dezvoltarea de noi medicamente senolitice” care să vizeze senescența celulară. 

Cum acționează proteina HKDC1 

Mitocondriile acționează pentru a crea energie pentru o celulă, dacă sunt deteriorate, acestea ar trebui să fie eliminate pentru ca celula să poată supraviețui. 

Oamenii de știință de la Harvard spun că bolile neurodegenerative pot apărea atunci când se acumulează mitocondrii deteriorate. 

Astfel, procesul de „mitofagie”, prin care se îndepărtează mitocondriile deteriorate  depinde de proteinele numite PINK1 și Parkin. 

Cercetătorii au observat în timpul studiului că proteina HKDC1 și interacțiunea acesteia cu o altă proteină numită TF(Transition Factor EB) este esențială pentru  eliminarea mitocondriilor deteriorate. Totodată, au aflat că reducerea HKDC1 a interferat cu repararea lizozomală. 

HKDC1 este localizat în mitocondrii, nu-i așa? Ei bine, se pare că acest lucru se dovedește a fi, de asemenea, esențial pentru procesul de reparare a lizozomilor. Vedeți, lizozomii și mitocondriile intră în contact unul cu celălalt prin intermediul unor proteine numite VDACs. În mod specific, HKDC1 este responsabilă de interacțiunea cu VDACs; această proteină este esențială pentru contactul mitocondrie-lizozom și, astfel, pentru repararea lizozomală”, a adăugat autorul principal al studiului într-un comunicat. 

Până în prezent, întreținerea mitocondriilor și a lizozomilor era puțin înțeleasă, spun cercetătorii. 

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite