Ce este demența timpurie. Depresia, diabetul sau lipsa vitaminei D, printre factorii de risc care pot provoca această afecțiune

Cu mult înainte de apariția primelor semne de demență, poate începe declinul cognitiv, chiar și de la 30 de ani, afecțiune cunoscută sub demunirea de „demență cu debut precoce”.

Ce factori de risc pot declanșa demența timpurie - Foto Arhiva

La nivel global, se estimează că aproape 4 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 30 și 64 de ani trăiesc cu această afecțiune, potrivit unui studiu din 2021, iar numărul de cazuri este în creștere, relatează CNN. 

Demența, dar și boala Alzheimer, apar la persoanele bătrâne datorită principalilor factori de risc, reprezentați de vârsta înaintată și sexul biologic la naștere, femeile sunt mai predispuse să se îmbolnăvească de Alzheimer. Genetica determină, de asemenea, riscul - persoanele care moștenesc una sau mai multe copii ale genei APOE4 prezintă un risc mai mare de Alzheimer, deși multe dintre ele nu dezvoltă niciodată boala. În timp ce aceste riscuri pot să nu fie modificabile, alți factori de risc sunt modificabili, inclusiv fumatul, prediabetul și diabetul, obezitatea, hipertensiunea arterială, depresia, izolarea socială și pierderea auzului. 

Deși s-a crezut că demența cu debut timpuriu este dictată în primul rând de gena APOE4, pentru că există puține cercetări privind alți factori, un nou studiu a descoperit că mulți dintre aceiași factori de risc pot contribui la demența cu debut precoce, oferind noi speranțe de încetinire sau de prevenire a bolii. 

„Acest lucru schimbă înțelegerea noastră despre demența cu debut timpuriu, contestând ideea că genetica este singura cauză a acestei afecțiuni și subliniind că o serie de factori de risc pot fi importanți", a declarat autorul principal al studiului, Stevie Hendriks, cercetător postdoctoral în psihiatrie și neuropsihologie la Universitatea Maastricht din Olanda, potrivit CNN. 

„În plus față de factorii fizici, sănătatea mentală joacă, de asemenea, un rol important, inclusiv evitarea stresului cronic, a singurătății și a depresiei. Faptul că acest lucru este, de asemenea, evident în cazul demenței cu debut tânăr a fost o surpriză pentru noi și ar putea oferi oportunități de reducere a riscului și în acest grup.", a transmis autorul studiului. 

Rezultatele sunt un ecou al lucrărilor clinice efectuate cu pacienții care încearcă să lupte împotriva avansării demenței, a declarat Dr. Richard Isaacson, director de cercetare la Institutul pentru Boli Neurodegenerative din Florida, care nu a fost implicat în studiu. 

„Pe baza observațiilor mele de peste un deceniu de vizionare a pacienților cu risc, nu sunt de acord din toată inima că oamenii sunt neputincioși în lupta împotriva declinului cognitiv cu debut precoce. Mai degrabă, experiența mea clinică se aliniază mult mai mult cu rezultatele acestui nou studiu - că într-adevăr ar putea fi posibil să apuci taurul de coarne și să fii proactiv în ceea ce privește anumiți factori de stil de viață și alți factori de sănătate, pentru a reduce riscul.", a explicat dr. Richard Isaacson. 

Factori de risc de care trebuie să ținem cont 

Studiul a fost publicat marți în revista JAMA Neurolog. În cadrul cercetării, oamenii de știință au urmărit 356.000 de bărbați și femei înscriși la vârsta de 40 de ani într-un studiu longitudinal de sănătate numit UK Biobank. Au fost colectate nivelurile de sânge, urină și salivă, împreună cu greutatea și alte măsurători ale stării de sănătate, iar cercetătorii au comparat nivelurile între grupurile care au dezvoltat și cele care nu au dezvoltat demență timpurie. 

Analiza a găsit multe asemănări între riscul de demență cu debut tardiv și cel de demență timpurie, cum ar fi abuzul de alcool, diabetul, depresia, precum și bolile de inimă și accidentul vascular cerebral, ambele legate de hipertensiunea arterială. 

Unii factori de risc au fost surprinzători, ținând cont de vârsta participanților. Izolarea socială, pierderea auzului și un nivel scăzut de vitamina D au fost factori de risc cheie pentru dezvoltarea demenței cu debut precoce, potrivit studiului. 

„Izolarea socială este legată de depresie, dar depresia nu a mediat asocierea izolării sociale cu YOD (demența cu debut tânăr) în analizele noastre, ceea ce sugerează că ambele contribuie direct la riscul de demență", se arată în studiu. 

Faptul de a avea niveluri mai ridicate de proteină C-reactivă, care indică o infecție sau o inflamație în organism, a fost, de asemenea, asociat cu un risc mai mare de demență cu debut precoce, dar numai în cazul femeilor, a constatat studiul. 

Și hipotensiunea ortostatică, o afecțiune în care amețelile apar pe măsură ce tensiunea arterială scade atunci când o persoană stă în picioare, a fost, de asemenea, un factor. 

„Raporturile de risc pentru hipotensiunea ortostatică și depresie au fost cele mai ridicate, ceea ce înseamnă că riscul de a face demență cu debut tânăr este mai mare la persoanele cu hipotensiune ortostatică sau depresie în comparație cu persoanele care nu au acești factori. Cu toate acestea, riscurile au fost încă foarte mici, iar majoritatea persoanelor cu hipotensiune ortostatică sau depresie nu vor dezvolta demență cu debut tânăr”, a spus Hendriks.  

Faptul de a avea două copii ale APOE4, un marker genetic cheie pentru boala Alzheimer, a fost, de asemenea, un factor, la fel ca și statutul socio-economic al unei persoane și capacitatea de a obține o educație superioară.

Diabetul a jucat un rol care a fost diferit în funcție de sexul la naștere: Bărbații cu diabet au avut un risc mai mare decât bărbații fără diabet, dar nu a existat nicio asociere cu diabetul la femei, a constatat studiul. 

Cum reducem riscul de demență timpurie 

Pentru a reduce riscul de demență cu debut precoce ar trebui să renunțăm la fumat și să avem o dietă sănătoasă, potrivit autorului studiului. 

„Fiți curioși: învățați lucruri noi, petreceți timp cu un hobby, rămâneți implicați și activi din punct de vedere social vizitându-vă prietenii și familiile sau mergând la întâlniri sociale. Faceți exerciții fizice în mod regulat: continuați să vă mișcați, toate nivelurile de exerciții fizice funcționează, de la mersul pe jos până la exerciții fizice viguroase, găsiți ceva care funcționează pentru dumneavoastră.", a transmis Stevie Hendriks 

La rândul său, Dr. Richard Isaacson a spus că oamenii ar trebui să se simtă încurajați de rezultatele acestui studiu. 

„Deși este nevoie de mai multe cercetări pentru a dovedi mai definitiv ce factori pot fi cei mai protectori la diferite persoane, îi îndemn pe cei care prezintă risc să nu aștepte. Mergeți la medicul dumneavoastră de îngrijire primară în mod regulat și cunoașteți-vă cifrele - întrebați despre nivelurile de vitamina D, urmăriți țintele de tensiune arterială, rezultatele colesterolului și valorile glicemiei. Verificați-vă auzul și căutați un tratament cu un aparat auditiv atunci când este necesar.", a spus Dr. Isaacson