Ce este „stresul termic”, apărut în corpul nostru când sunt variații mari de temperatură. Sfaturile unui medic pneumolog
0Variațiile mari de temperatură, într-un timp scurt, produc în corpul uman o reacție numită „stres termic”. Acesta afectează mai ales vârstnicii și copiii, iar cel mai mult au de suferit pacienții cu boli pulmonare și cardiace. Medicii explică ce trebuie făcut pentru a-i reduce efectele.
Adra Trușculescu este medic pneumolog la Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara. Pe fondul variațiilor de temperatură din ultima perioadă, medicul a explicat modul în care este afectat corpul uman în momentul în care apar diferențe mari într-un termen scurt.
„Diferențele mari de temperatură reprezintă un factor de stres pentru organismul uman, punând presiune asupra sistemelor cardiovascular și respirator. Această vulnerabilitate afectează cel mai adesea copiii mici, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni preexistente, îndeosebi pacienții cu boli pulmonare cronice”, a explicat dr. Adra Trușculescu.
O diferență de patru grade, amortizată în zece zile
Potrivit medicului, organismul uman are capacitatea de a se adapta la diferențele de temperatură, dar pentru asta e nevoie de timp. „O diferență de 4 grade Celsius este amortizată în zece până la 12 zile. Diferențele mari de temperatură pot duce la stres termic, afectând capacitatea corpului de a regla temperatura internă”, spune dr. Trușculescu.
Medicul explică și cu cifre ce înseamnă o variație mare de temperatură. „O scădere bruscă și semnificativă a temperaturii mediului înconjurător, cum ar fi de la 18-19 grade Celsius la 2-3 grade Celsius, așa cum s-a întâmplat în ultimele zile, poate avea efecte semnificative asupra corpului uman și poate fi extrem de periculoasă. Printre efecte se numără constricția vaselor de sânge periferice, dar și stresul asupra sistemului cardiovascular. Diferențele mari de temperatură pot pune o presiune suplimentară asupra acestuia”, a mai punctat medicul de la Babeș.
Efecte: creșterea tensiunii și a frecvenței cardiace
O presiune suplimentară asupra sistemului cardiovascular înseamnă creșterea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace, putând fi periculos pentru persoanele cu afecțiuni cardiace preexistente.
„Totodată, respirația poate deveni mai dificilă, întrucât organismul nu se poate adapta atât de repede, iar persoanele cu afecțiuni respiratorii, precum astmul sau bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), pot experimenta simptome mai severe în astfel de condiții. Aceste deprecieri simptomatice survin pe fondul spasmului bronhiilor, declanșat adesea în contextul unei scăderi bruște de temperatură, dar și pe fondul unei scăderi a imunității și al creșterii riscului de infecție”, a mai arătat dr. Trușculescu.
Etapele perioadei de adaptare
Specialistul pneumolog a mai explicat că există mai multe etape prin care trece organismul nostru în perioada de adaptare la variațiile de temperatură.
„Această perioadă de adaptare reprezintă un răspuns complex și eficient al organismului la schimbările de temperatură. Astfel, se accelerează metabolismul celular, pentru ca organismul să producă mai multă energie și căldură pentru a compensa scăderea de temperatură. Adaptarea la noile cerințe metabolice poate dura câteva zile. Sistemul imunitar poate fi solicitat, iar adaptarea la schimbările bruște poate necesita o perioadă mai lungă pentru a se consolida”, a mai arătat Adra Trușculescu.
Potrivit medicului, în procesul de adaptare, enzimele implicate în procesele metabolice devin mai active, contribuind la o mai bună reglare a temperaturii, dar și aceasta necesită timp.
„În cazul scăderii temperaturii, organismul accelerează metabolismul, redistribuie sângele către organele vitale și transpiră mai puțin. În cazul creșterii temperaturii, organismul transpiră mai mult, reduce metabolismul și poate adopta un comportament care să ajute la menținerea temperaturii corporale”, a punctat pneumologul.
Pacienții cu boli pulmonare, cei mai afectați
Adra Trușculescu a explicat că pacientii cu boli pulmonare pot fi mai afectați de schimbările de temperatură decât persoanele sănătoase. Acest lucru este cauzat de faptul că acești pacienți prezintă dificultăți în respirație, ceea ce le poate face dificilă menținerea temperaturii corporale constante.
„În cazul scăderii temperaturii, pacienții cu boli pulmonare pot prezenta simptome precum tremurături, frisoane, amețeli și concentrare redusă. În cazul creșterii temperaturii, pot prezenta simptome precum lipsa de aer (dispnee), tuse, dureri în piept și slăbiciune. Este important ca pacienții cu boli pulmonare cronice să evite să se expună la temperaturi extreme”, a mai spus dr. Adra Trușculescu, medic primar pneumolog Spitalul de Boli Infecțioase si Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.
Cum reducem efectele stresului termic
Potrivit Adrei Trușculescu, pentru a minimiza riscurile asociate diferențelor mari de temperatură, este important să luăm măsuri de protecție corespunzătoare: stratificare adecvată a îmbrăcămintei (îmbrăcămintea în straturi ajută la menținerea căldurii corporale), hidratare (consumul adecvat de băuturi calde este esențial pentru a menține funcțiile fiziologice în condiții de temperaturi scăzute), alimentație echilibrată (o dietă bogată în nutrimente sprijină metabolismul și funcțiile organice), activitate fizică moderată (exercițiile fizice moderate stimulează producția de căldură internă).
Se încarcă comentariile...
