Câtă importanţă acordă românii igienei orale
0
Dacă ar fi să ne luăm după numărul persoanelor care calcă pragul cabinetelor stomatologice, s-ar putea spune că românii nu pun mare preţ pe igiena orală. Însă cei mai mulţi dintre ei nu apelează la serviciile stomatologice fie pentru că le este frică, fie din lipsa banilor.
Cristian Costăchescu, un tânăr de 33 de ani din Bârlad, avea programarare la medicul stomatolog chiar în ziua în care ne-am întâlnit pentru a discuta cu privire la importanţa pe care o acordă igienei orale. În ciuda alurii bine clădite (lucrează intens la sala de forţă), care te-ar putea face să-l crezi vreun neînfricat, mi-a mărturisit că din anul 2006 nu a mai fost la denstist, deşi are probleme mari cu dantura (cariile netratate au dus la deteriorarea danturii.
„Cred că aveam vreo şapte ani când m-au dus părinţii la medicul dentist pentru tratarea unui abces. Nenorocul a făcut ca tocmai în acel moment să se termine anestezicul, iar medicul a luat hotărârea să lucreze fără să mă amorţească. Durerea pe care am simţit-o a fost cumplită şi, din acel moment, am căpătat fobia de dentist. Aşa se face că ani la rând am tot amânat vizita la medic. Însă, în anul 2006, o infecţie urâtă m-a trimis direct pe scaunul dentistului", îşi aminteşte Cristian.
Dacă s-ar face un top al motivelor care îi ţin pe români departe de cabinetele stomatologice, pe primul loc s-ar afla frica de durere. Doctorul Alexandru Brezoescu, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din Bucureşti spune că această teamă creează un cerc vicios, iar într-un final tot bolnavul are de suferit.
"Toţi avem tendința de a asocia stomatologul cu durerea. Dar această atitudine este greșită și creează un cerc vicios. Pe măsură ce timpul trece, cariile se adâncesc, iar tratamentele sunt dureroase. Din păcate, în cele mai multe situaţii, dinţii cariaţi şi netrataţi la timp nu mai pot fi salvaţi", explică medicul stomatolog Alexandru Brezoescu.
Lipsa banilor ne ţine departe de dentist
Comparativ cu alte ţări, în România tratamentele stomatologice sunt mai accesibile ca preţ. Chiar şi în aceste condiţii, pentru majoritatea românilor, vizita la medicul dentist rămâne un lux. Aşa se face că cei mai mulţi români fie aleg soluţii pe termen scurt (de exemplu, cârpirea dintelui cu o plombă din cel mai ieftin material), fie apelează la soluţii de moment.
Andreea B., o tânără de 23 de ani, din Constanţa, recunoaşte că salariul nu-i permite să meargă la dentist pentru a-şi trata problemele dentare pe care le are din copilărie. "Am avut un abces destul de urât în urmă cu vreo şase luni şi am luat trei zile amoxicilină. Abcesul mi s-a dezumflat şi, în acelaşi timp, am scăpat de durere. Iniţial m-am dus la medic, dar pentru drenarea puroiului trebuia să scot din buzunar 60 de lei, bani pe care nu-i aveam", ne explică Andreea B.
Potrivit medicilor, în cazul abcesului, folosirea antibioticelor rezolvă problema numai pe moment. "În cazul unui abces tratat superficial, infecţia rămâne la rădăcina dintelui, iar în timp, poate recidiva. Dacă nu se iau măsuri, se poate ajunge chiar la pierderea dintelui respectiv", explică medicul stomatolog Gabriela Ionescu.
Temelia se pune în copilărie

Medicii afirmă că măsurile de prevenire sunt secretul unei danturi sănătoase şi ar trebui însuşite începând din copilărie.
"Pentru prevenirea problemelor dentare, munca adevărată ar trebui să înceapă din grădiniţă şi din şcoală. Deşi legea spune că un copil ar trebuie să beneficieze de tratamente stomatologice gratuite, numai 128 de şcoli sunt dotate în acest sens. Iar în şcolile unde aceste cabinete nu există, copiii trebuie trataţi în cabinetele private care au contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Din păcate, banii care vin de la CNAS sunt insuficienţi", afirmă medicul stomatolog Alexandru Brezoescu.
Prevenţia începută în copilărie ar trebui continuată şi la vârsta adultă. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în prezent, în alimentaţie predomină alimente bogate în aditivi şi în zaharuri care agresează smalţul dinţilor. O dată pe an, Vitalie G. din Bucureşti merge la dentist pentru periaj şi pentru detartraj, însă şi pentru a depista din timp eventualele probleme orale.
"Încă de mic merg la stomatolog anual, însă în acest an am fost de trei ori, deoarece gingiile au început să-mi sângereze în timp ce mă spălam pe dinţi", spune Vitalie. Medicul i-a prescris un tratament pentru a ţine sângerarea sub control. Lăsate netratate, gingivitele pot determina, în timp, pierderea dinţilor.
Periajul corect previne îmbolnăvirea
Un studiu realizat în urmă cu câţiva ani de Asociaţia Americană a Medicilor Dentişti a arătat că multe dintre problemele dentare sunt generate de periajul incorect al dinţilor.
Medicul Alexandru Brezoescu ne explică cum se periază corect dinţii. În primul rând, periuţa de dinţi trebuie aleasă în funcţie de starea gingiei. Pe periuţa uscată se pune un centimetru de pastă. Periajul începe cu arcada maxilară, prin mişcări executate într-o rotaţie dinspre gingie spre partea liberă a dintelui. Se realizează în jur de şase-şapte mişcări aferente grupului de dinţi acoperit de periuţă. Urmează partea externă a mandibulei (obrajii), care se periază în mod asemănător. După aceea, se trece pe parte internă (maxilară şi mandibulară), unde se execută aceleaşi mişcări. La final, gura se clăteşte cu apă care însă nu trebuie scuipată în ghiuvetă, deoarece prin strângerea obrajilor, alimentele intră din nou sub gingie. Un periaj corect trebuie să dureze în jur de trei minute.
În cazul persoanelor care au dinţii încălecaţi, este necesară şi folosirea aţei dentare. Dinţii trebuie periaţi de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, înainte de culcare.
Dulciurile şi sucurile acide strică dantura
Cea mai mare ameninţare la adresa dinţilor sunt dulciurile şi sucurile acidulate. Consumate zilnic şi asociate cu o igienă orală necorespunzătoare, favorizează, în timp, apariţia cariilor care sunt poarta de intrare a bacteriilor în interiorul dintelui şi al gingiei.
De asemenea, se recomandă evitarea fumatului, deoarece accelerează depunerea tartrului pe dinţi. Dacă periajul nu se poate realiza după fiecare masă sau gustare, medicii ne recomandă să apelăm fie la guma de mestecat, fie la un măr care ajută al îndepărtarea resturilor alimentare dintre dinţi.
URMĂRI
Probleme dentare majore pot favoriza inclusiv bolile de inimă.