Cât de conştienţi sunt românii de riscurile hipertensiunii

Profesorul Maria Dorobanţu spune că numărul românilor hipertensivi a crescut în ultimii ani

În ultimii ani, tot mai mulţi români au fost depistaţi hipertensivi. Şi mai alarmant este faptul că sunt puţini cei care urmează un tratament şi care îl respectă toată viaţa.

Potrivit unui studiu epidemiologic realizat în România de Asociaţia Română de Hipertensiune în anul 2005, prevalenţa hipertensiunii arteriale era de 44%, adică în jur de 4-5 români din 10 aveau o valoare a tensiunii peste limita normală.

„Proporţia este asemănătoare mediei europene, de 45%. Dar un lucru ieşit din comun pe care l-am depistat a fost că aproape jumătate din cei pe care i-am diagnosticat nu ştiau că au hipertensiune. Un alt lucru rău descoperit cu acea ocazie a fost că foarte puţini dintre cei care se ştiau hipertensivi urmau un tratament corect", spune prof. dr. Maria Dorobanţu, preşedintele Asociaţiei Române de Hipertensiune şi şeful clincii de Cardiologie şi Medicină Internă a Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti (Floreasca). Studiul a fost reluat în octombrie anul trecut şi este acum aproape de finalizare. „Datele preliminare semnalează o situaţie mai proastă decât cea din 2005. Nu vă pot spune însă exact cu cât a crescut prevalenţa înainte de a face o analiză aprofundată", mai precizează profesorul Maria Dorobanţu. 

Mergem la medic doar când ne doare ceva

Mulţi români nu ştiu că au hipertensiune arterială pentru că nu calcă pe la medic cu anii, în opinia medicului de familie Călin Ciubotaru.
„Încă mai există la noi această idee că nu trebuie să-ţi faci analize dacă te simţi sănătos, ci doar dacă ai dureri şi nu le mai poţi atenua cu medicamente. Mai sunt persoane care află că au o tensiune mare, dar care nu vor să meargă la medic pentru că se simt bine, negând astfel existenţa unei probleme", spune medicul Călin Ciubotaru. El recomandă un bilanţ medical periodic o dată pe an sau, în cazul persoanelor cu vârste sub 35 de ani, măcar o dată la doi ani. Măsurarea tensiunii arteriale nu ar trebui să lipsească dintre aceste investigaţii.

Netratată, favorizează accidentul vascular

Tratamentul hipertensiunii arteriale durează toată viaţa. El trebuie continuat inclusiv după ce valorile tensiunii arteriale se normalizează, pentru că vor creşte din nou odată ce s-a întrerupt medicaţia. Cu alte cuvinte, dacă tensiunea se normalizează nu înseamnă că persoana s-a vindecat. Cei care au hipertensiune şi nu se tratează pot dezvolta, în timp, complicaţii cerebrale, cardiace sau renale. Statisticile semnalează că un bolnav hipertensiv are un risc de patru-cinci ori mai mare de a suferi un accident vascular cerebral, comparativ cu o persoană sănătoasă.

Riscul de infarct miocardic este şi el de aproximativ două ori mai mare la hipertensivi. „În Ungaria, cam 33% din bolnavii care iau tratament îl urmează corect şi reuşesc să-şi ţină tensiunea sub control, pe când la noi în ţară, în 2005, proporţia era de numai 7%", spune prof. dr. Maria Dorobanţu.

De ce renunţă bolnavii la tratament

Poate cel mai important motiv pentru care românii nu urmează sau renunţă la medicamentele antihipertensive este durata tratamentului. Vasile G., acum în vârstă de 57 de ani, a aflat că este hipertensiv în urmă cu 25 de ani şi a urmat tratamentul prescris de medic până în urmă cu trei ani, „când am hotărât de capul meu să renunţ la ele. Nu am întrebat medicul dacă e bine sau dacă e rău, doar că mă săturasem să fiu dependent de medicamente. Devenise o povară, de asta am renunţat. Acum cinci luni am fost la un control de rutină şi tensiunea era de 20 cu 7. Doctorul mi-a spus că dacă nu încep să iau iar pastilele, risc să mor de inimă în curând", spune Vasile G.

Medicul a fost suficient de convingător încât să-l determine să reia tratamentul, însă nu şi să renunţe la lucrurile care favorizează hipertensiunea, cum ar fi fumatul, consumul de sare şi sedentarismul.

Gândul că trebuie să ia medicamente toată viaţa l-a speriat şi pe Ionel S. (62 de ani), diagnosticat cu hipertensiune în anul 2010. „Am lăsat medicamentele prescrise să expire fără să le iau. Am crezut că, atâta timp cât nu mă doare capul, nu e nici grav, nici necesar să urmez tratamentul", mărturiseşte Ionel S. Acum însă a fost convins de familie să ia medicamentele antihipertensive şi a făcut câteva schimbări în stilul lui de viaţă: mănâncă mai puţin sărat, a scăzut în greutate şi, per ansamblu, se simte mai bine.

Costul pastilelor, o problemă

O piedică în respectarea tratamentului o reprezintă şi situaţia financiară a românilor. „Medicaţia antihipertensivă nu este suportată 100% de casele de asigurări de sănătate. Proporţia decontată variază în funcţie de tipul de medicaţie, între 50 şi 70%. În aceste condiţii, pentru că oamenii nu înţeleg foarte bine importanţa menţinerii unor valori tensionale normale şi pentru că se simt sănătoşi, vor renunţa la tratament în favoarea altuia sau în favoarea altor lucruri", este de părere prof. dr. Maria Dorobanţu.

Cum se măsoară corect tensiunea arterială

Ar trebui să ne măsurăm nivelul tensiunii arteriale cel puţin o dată pe an după vârsta de 30 de ani, mai ales dacă avem rude diagnosticate cu hipertensiune arterială. Persoanele care au un tensiometru acasă trebuie să respecte câteva reguli pentru ca măsurătoarea să fie corectă şi exactă. „Tensiunea arterială nu se măsoară imediat după ce aţi susţinut un efort fizic şi nici în momentele în care sunteţi nervos sau stresat", recomandă medicul de familie Călin Ciubotaru.

Nu fuma şi nu bea alcool înainte!

Pentru ca valorile tensiunii arteriale să fie relevante, nu ar trebui să consumăm cafea şi alcool cu cel puţin o oră înainte de măsurătoare. Nici fumatul şi mesele copioase nu sunt indicate imediat înainte. Nicotina stimulează eliberarea de adrenalină şi de noradrenalină, hormoni care cresc nivelul tensiunii. În ceea ce priveşte digestia, ea solicită organismul într-un mod similar efortului fizic. 

Valorile tensunii arteriale pot fi influenţate şi de tensiometrul utilizat. În opinia majorităţii specialiştilor, cele mai bune tensiometre sunt acelea mecanice cu stetoscop. Există însă prezent aparate care îmbină tehnologia veche cu cea electronică şi care sunt mai uşor de utilizat. Tensiometrele de tip manşetă (pentru încheietura mâinii) oferă doar valori orientative. „Ar fi bine ca, măcar o dată, tensiunea să fie luată la doctor, pentru a ne asigura ca au fost respectate toate condiţiile de măsurare", recomandă prof. dr. Maria Dorobanţu.

Valorile pot să difere între cele două braţe

Unele persoane pot avea surpriza să constate că valorile tensiunii arteriale nu sunt aceleaşi la ambele braţe, iar acest lucru trebuie să le alarmeze.
O diferenţă a valorilor tensiunii sistolice mai mare de 15 mmHg poate indica un risc crescut de boli de inimă, semnalează un studiu publicat de oamenii de ştiinţă ai Universităţii Exeter din Marea Britanie.

Diferenţele pot fi cauzate de boala vasculară periferică, o afecţiune care se manifestă prin întărirea şi prin îngustarea vaselor. Ea afectează circulaţia sângelui în special la nivelul picioarelor. De asemenea, persoanele care obţin valori diferite ale tensiunii la cele două braţe au un risc de 1,5 ori mai mare de a suferi un accident vascular cerebral (AVC).

"Trebuie să ne acordăm măcar 15-20 de minute de relaxare înainte de a folosi tensiometrul.''
Călin Ciubotaru medic de familie