Avem puţine centre de îngrijire a prematurilor

0
0

Nu toate maternităţile din ţară sunt dotate cu aparatură de îngrijire a copiilor născuţi înainte de termen. Copiii care se nasc prematur în centrele din ţară ce nu sunt dotate cu aparatură specială sunt transportaţi cu ambulanţa la spitalele judeţene sau în Capitală.

Mulţi copii născuţi prematur nu primesc îngrijirile care se impun pentru că nu toate maternităţile din ţara noastră au incubatoare şi aparate necesare pentru monitorizarea funcţiilor vitale.

„Într-un spital unde nu există incubatoare sau ventilatoare, gravida este îndrumată pentru naştere către o unitate dotată cu aparatura necesară”, afirmă Mariana Diţu, medic primar neonatolog la Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Filantropia din Bucureşti.

Însă, atunci când are loc o naştere prematură la o maternitate căreia îi lipsesc astfel de echipamente, medicul de gardă trebuie să găsească o salvare dotată cu incubator, care să îl transporte pe bebeluş la cea mai apropiată maternitate, unde i se poate oferi îngrijire de specialitate.

În ţară, secţiile dotate pentru îngrijirea prematurilor sunt cele din cadrul spitalelor judeţene. În Bucureşti există mai multe astfel de unităţi, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Polizu şi Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Panait Sârbu” (Maternitatea Giuleşti) fiind două dintre acestea.

Este nevoie de reanimare imediată

După naştere, prematurul necesită o atenţie deosebită din partea cadrelor medicale. Micuţul este intubat şi pus într-un incubator de transport, pentru a fi dus la Secţia de Terapie Intensivă.

„Etapele reanimării includ asigurarea confortului termic (incubator), dezobstrucţia căilor respiratorii, stimularea tactilă, ventilaţia cu oxigen, masajul cardiac extern şi administrarea unor medicamente”, explică medicul Mariana Diţu.

Risc mare de infecţii

Pentru că organele sale nu sunt dezvoltate normal, prematurul este mai susceptibil la infecţii. Astfel, creierul este insuficient dezvoltat şi este supus oricând riscului de hemoragie cerebrală. Prematurii pot avea nevoie de ventilaţie asistată până la trei luni, în funcţie de gradul de dezvoltare a plămânilor şi a celorlalte organe.

De asemenea, la copiii născuţi înainte de termen nu sunt dezvoltate corespunzător nici tubul digestiv, nici rinichii, iar în cazurile mai grave poate fi nevoie mai mult timp de alimentaţie intravenoasă. Retinopatia (boală a retinei), o altă complicaţie întâlnită la prematuri, poate duce la orbire, motiv pentru care micuţul trebuie văzut regulat de un medic oftalmolog.

Monitorizarea medicală a copilului prematur trebuie să continue până la doi ani, fiind necesare controale precum cel neurologic şi cel oftalmologic.

Diabetul mamei, o posibilă cauză

Naşterea prematură este favorizată şi de unele boli ale femeii, cât diabetul zaharat, anemiile, fibromul uterin, precum şi de hipertensiunea arterială.

„Naşterea prematură reprezintă expulzarea unui făt cu vârsta de gestaţie mai mică de 37 de săptămâni. În România, limita inferioară a vârstei de gestaţie la care se consideră naştere prematură este, la ora actuală, de 24 de săptămâni”, afirmă Mariana Diţu. 

RISC

Vârsta înaintată la care româncele aleg să fie mame este unul dintre motivele înmulţirii nașterilor înainte de termen. Orbirea, surditatea şi hemoragiile cerebrale sunt câteva complicaţii care pot apărea la prematuri.

image
Sănătate


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri