A fi sau a nu fi BIO

0
0

Organic, ecologic sau bio, toţi aceşti termeni „la modă” au devenit mai ales în ultimii ani un deziderat în ceea ce priveşte stilul de viaţă pentru multe persoane de pretutindeni, inclusiv din România. Totuşi, este mai sănătos să mâncăm bio şi să folosim produse de îngrijire organice? Specialiştii au păreri împărţite.

Orice aliment, de la legume şi fructe până la carne, lapte şi ouă, poate deveni organic dacă sunt respectate anumite norme. Pentru a fi clasificat ca ecologic, organic sau biologic, un produs trebuie să fie monitorizat de un organism independent de certificare. Acesta va urmări „traiectoria" alimentului, ce include lanţul de producţie, calitatea solului, a apei, a aerului şi a zonei în care a fost cultivat.

O condiţie esenţială a certificării organice a unui produs este excluderea din procesul de producţie a pesticidelor, a fertilizatorilor, a hormonilor, a antibioticelor, a E-urilor, a aromelor artificiale, a organismelor modificate genetic, precum şi a soiurilor şi raselor hibride. Din cauza absenţei conservanţilor sintetici, alimentele bio au un termen de valabilitate mai redus în comparaţie cu cele obţinute convenţional. Conservanţii sintetici sunt înlocuiţi cu cei naturali (precum acidul lactic) sau se poate recurge la tratarea termică a acestor alimente. Cel puţin 95 la sută din ingredientele alimentului trebuie să fie ecologice.

Eticheta trebuie să conţină însemnul „AE"

image

Însemnul „AE“ nu trebuie să lipsească de pe eticheta alimentelor eco

Pe lângă menţiunea „bio", produsul ecologic trebuie să conţină pe etichetă sigla „AE" - agricultură ecologică, aparţinând Ministerului Agriculturii, şi pe cea a organismului de certificare. Un aliment pe a cărui etichetă scrie „fără organisme modificate genetic", „fără hormoni" sau „natural" nu este neapărat organic.

Indicate mai ales gravidelor şi copiilor

Există numeroase studii care evidenţiază beneficiile produselor alimentare biologice. Dimpotrivă, altele arată că valoarea nutriţio­nală a acestora nu este superioară alimentelor obţinute în mod convenţional. Cu toate acestea, pentru că nu implică folosirea pesticidelor şi hormonilor de creştere, alimentele organice ar trebui consumate în mod special de femeile însărcinate şi de copii, sunt de părere nutriţioniştii.

Pro şi contra produselor BIO

PRO: Potrivit unui studiu american, fructele, legumele şi cerealele cultivate ecologic au valori nutriţionale mai mari în comparaţie cu cele cultivate tradiţional. Printre avantajele acestora, se numără antioxidanţii, substanţe care pot preveni cancerul. De asemenea, densitatea nutritivă este cu 25 la sută mai mare.

CONTRA: Potrivit unei alte cercetări americane, alimentele bio nu ar fi mai sănătoase decât cele obişnuite şi nu conferă avantaje nutriţionale suplimentare. Specialiştii de la Şcoala Londoneză de Igienă şi Medicină Tropicală au analizat 162 de studii despre produsele bio, publicate de-a lungul a 50 de ani. Un raport al Agenţiei Franceze pentru Siguranţa Alimentelor a arătat că diferenţele dintre alimentele bio şi cele clasice sunt „nesemnificative".

Obligaţie: Plantele bio trebuie cultivate pe terenuri care nu au fost tratate cu îngrăşăminte chimice.

Alimente mai sănătoase în varianta organică

Mâncare pentru bebeluşi

Sistemul imunitar şi cel nervos al copiilor sunt mult mai sensibile în faţa acţiunii nocive a pesticidelor din alimentele tradiţionale. Hrana organică pentru bebeluşi nu conţine astfel de substanţe, nici coloranţi, conservanţi sau arome artificiale. Pentru copii, se pot cumpăra piureuri, biscuiţi sau băuturi organice.

Lapte

Studiile au arătat că, în comparaţie cu laptele obişnuit, cel organic are o cantitate cu 30 la sută mai mare de acid linoleic conjugat (care ajută la prevenirea cancerului), de acizi graşi Omega 3 (buni pentru sănătatea inimii) şi de vitamine A şi E (care scad cu o treime riscul de eczeme la copii).

Spanac, castraveţi, mandarine, morcovi, portocale, pere

Conform unui studiu recent al Agenţiei Europene pentru Securitatea Alimentară, aceste produse au un nivel mare de pesticide dacă sunt cultivate în mod tradiţional.

Opţiuni non-eco mai puţin periculoase

Ceapa - nu necesită stropiri prea dese.
Bananele - reziduurile pesticidelor rămân pe coaja fructului.
Varza - se cultivă uşor şi nu este stropită prea mult cu pesticide.
Kiwi - coaja fructului protejează miezul de pesticide. Este recomandată spălarea fructului înainte de decojire.
Ananas, mango, avocado - coaja groasă a acestor fructe este o barieră împotriva pesticidelor.
Sparanghelul - la cultivarea lui sunt folosite mai puţine pesticide.

Euro-frunza, noul semn eco

Potrivit celor mai recente reglementări europene în domeniu, care au intrat în vigoare de la 1 iulie, produsele alimentare ecologice preambalate trebuie să aibă pe etichetă semnul numit „euro-frunză". Acesta trebuie să apară pe produsele alimentare care îndeplinesc standardele necesare, iar alături de acest semn distinctiv vor putea apărea şi celelalte sigle folosite de firmele naţionale sau regionale.

De asemenea, pe etichetă trebuie să figureze informaţiile despre locul de producţie al ingredientelor, precum şi numărul de cod al organismului care a efectuat controalele. „Euro-frunza" este opţională însă pentru produsele ecologice neambalate sau de import.

Pesticide şi în hrana bio

Una dintre condiţiile de bază pentru ca un aliment să fie organic este lipsa intrării în contact cu pesticidele. Însă un raport al Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a scos la iveală faptul că şi produsele alimentare organice intră în contact cu astfel de substanţe. Mostrele de fructe şi de legume organice au însă rate mici de surplusuri: 1,24 la sută peste Nivelul Maxim de Reziduuri (MRL).

Comparativ, fructele şi legumele convenţionale analizate au depăşit MRL cu 3,9 la sută. Pentru că producătorii nu au voie să folosească pesticide şi fertilizatori în cultivarea vegetalelor bio, o posibilă explicaţie este prezenţa acestor substanţe în solul sau în aerul din jurul fermelor biologice.

Un aliment poate fi etichetat ca bio numai dacă 95 la sută din ingrediente sunt ecologice.

Specialistul nostru
Livia Nena
biolog nutriţionist

image

Produsele ecologice sau organice pot fi de origine animală sau vegetală şi sunt obţinute fără utilizarea substanţelor chimice sintetice, fără utilizarea de componente modificate genetic şi fără expunere la iradieri. De pildă, producţia organică de legume, fructe şi de carne nu foloseşte îngrăşăminte chimice, hormoni sintetici sau antibiotice.

Alimentele bio sunt obţinute prin tehnologii ecologice şi nu conţin aditivi chimici. Trebuie subliniat faptul că alimentele bio sunt superioare din punct de vedere al valorii nutriţionale faţă de cele obţinute prin tehnologii convenţionale, păstrându-şi principiile nutriţionale (vitamine, minerale şi fitoelemente) în proporţie de peste 50 la sută.

Pielea «se simte» mai bine cu îngrijire organică

image

Produsele organice de îngrijire sunt mai bine tolerate de piele, chiar dacă se absorb mai greu au se absorb mai greu.

Moft sau necesitate, moda cosmeticelor şi a produselor de îngrijire bio a câştigat tot mai mult teren, inclusiv în România. La aceasta au contribuit în mare măsură numeroasele studii care au demonstrat efectele nocive asupra sănătăţii ale unor ingrediente din cosmeticele obişnuite. Astfel, organismul poate absorbi până la 60 la sută din aceste substanţe, iar unii compuşi din produsele de îngrijire sau din cosmetice au fost asociaţi cu producerea unor dezechilibre metabolice sau hormonale. În aceste condiţii, alegerea unor cosmetice fără astfel de componente nocive sau cu cât mai puţine este explicabilă.

Ca şi alimentele, cosmeticele şi produsele de îngrijire trebuie să respecte anumite standarde şi să aibă o certificare de specialitate pentru a fi numite organice. Astfel, plantele din care se extrag uleiurile şi esenţele utilizate într-un produs cosmetic organic sunt cultivate pe terenuri unde nu se folosesc pesticide. Ingredientele din astfel de cosmetice nu trebuie să dăuneze sănătăţii. Biocosmeticele au în componenţă ingrediente de provenienţă vegetală, substanţe extrase din flori, rădăcini de plante sau din fructe care nu au fost tratate chimic ori de provenienţă animală, cum ar fi mierea de albine. Conservanţii şi parfumurile sunt înlocuite cu uleiurile vegetale şi eterice.

Sunt interzise în produsele de îngrijire bio:

- parafina - este o substanţă obţinută din petrol procesat chimic, care împiedică eliminarea toxinelor, încetinind dezvoltarea celulară.
- sodium lauryl sulfate (SLS) - agent spumos prezent în multe produse de îngrijire şi de igienă, printre care şampoanele şi pasta de dinţi. E asociat cu apariţia iritaţiilor.
- ftalaţii - intră în componenţa unor săpunuri, creme, lacuri de unghii, dar şi în jucării şi în alte obiecte de plastic. Studiile au arătat că pot afecta fertilitatea.
- parabenii - intră în componenţa majorităţii cosmeticelor tradiţionale, cu scopul de a le prelungi valabilitatea. Unele cercetări au arătat că aceşti conservanţi pot da dereglări hormonale.
- propylene glycol - această substanţă prezentă în pasta de dinţi, cosmetice, creme hidratante şi în apa de gură poate declanşa reacţii alergice.
- parfum sintetic - poate da migrene şi iritaţii ale pielii.

Biocosmeticele cu ingrediente de provenienţă animală sunt destinate mai ales tenului matur.

La ce să fii atent pe etichetă

Pe lângă sigla organismului de certificare, pe eticheta produsului biocosmetic mai trebuie menţionate proporţiile ingredientelor organice. Iată la ce trebuie să fii atent:

100% organic - este singura menţiune care garantează un produs cosmetic în totalitate organic. Asta înseamnă că toate ingredientele din produsul res­pectiv sunt de origine ecologică.

95% organic - este proporţia ingredientelor organice conţinute de produs.

Fabricat cu ingrediente organice - cel puţin 70 la sută din componente sunt organice.

Mai puţin de 70 la sută organic - produsul este doar parţial organic.

Natural - doar 1 sau 2 la sută din ingrediente sunt de provenienţă naturală, restul constând în componenţi sintetici.

Valabilitate: Biocosme­ticele sunt valabile cel mult trei luni de la deschiderea ambalajului.

Mituri despre cosmeticele bio

«Nu sunt eficiente»

FALS. Conform unui studiu apărut în publicaţia „Ghidul cosmeticelor bio", 89 la sută din femeile care au folosit produse cosmetice organice timp de trei săptămâni au observat eficienţa acestora şi au continuat să le folosească.

«Dacă este natural înseamnă că este şi bio»

FALS. Menţiunea „natural" de pe eticheta unui produs cosmetic nu înseamnă că este şi bio sau organic. În primul caz, proporţia de ingrediente naturale este, de cele mai multe ori, de 1 sau 2 la sută, acestea provenind însă din culturi tratate cu chimicalele clasice. Pe etichetă trebuie să se afle şi siglele unor organisme de certificare organică, precum Soil Association, Ecocert, USDA Organic sau Cosmebio.

«Au o valabilitate redusă»

ADEVĂRAT. Lipsa conservanţilor precum parabenii scurtează durata de folosire a unui produs de îngrijire organic. Aşadar, are o perioadă de valabilitate de doar câteva luni.

«Nu favorizează alergiile»

ADEVĂRAT ŞI FALS. Depinde de sensibilitatea pe care o are persoana care le foloseşte. Astfel, pot apărea alergii în situaţia în care utilizatorul are vulnerabilitate faţă de un ingredient natural, precum propolisul, prezent în produsul respectiv. De asemenea, uleiul vegetal poate da reacţii alergice la unele persoane.

«Deodorantele bio nu opresc transpiraţia»

ADEVĂRAT. Un antiperspirant tradiţional conţine aluminiu, care blochează porii, oprind astfel transpiraţia. Spre deosebire de acestea, deodorantele bio au în compoziţie plante cu efect antibacterian, care doar îndepărtează mirosul neplăcut.

Valabilitate: Biocosme­ticele sunt valabile cel mult trei luni de la deschiderea ambalajului.

Specialistul nostru
Prof. dr. Anca Zbranca
medic specialist dermatolog

image

Un produs organic este cel în care nu se folosesc ingredienţi de sinteză. Pentru a avea acceptul organic şi bio, produsul trebuie să fie fabricat din ingrediente care au fost obţinute fără a fi folosite, de exemplu, îngrăşăminte artificiale. Un lapte de corp care conţine ovăz trebuie să folosească ovăz recoltat de pe o cultură bio unde nu au fost folosite îngrăşăminte artificiale.

Cosmeticele organice nu sunt neapărat mai sănătoase decât cele produse în mod convenţional. Pot exista şi produse organice care să producă alergii (orice moleculă organică sau anorganică poate produce reacţie antigen-anticorp într-un context de sensibilizare). Sunt avantaje si dezavantaje la ambele genuri de produse.

Textilele organice nu sunt un simplu moft

image

Există un risc mult mai mic ca textilele organice să dea reacţii alergice

Este de mult împământenită ideea că bumbacul este una dintre cele mai sănătoase textile. Ştiai însă că acest material, deşi nu reprezintă decât trei la sută din totalitatea suprafeţelor cultivabile la nivel mondial, „înghite" în jur de 10 la sută din insecticide şi 25 la sută din pesticidele utilizate la nivel global?

Cinci dintre aceste substanţe (printre ele, propargitul) sunt clasificate de Agenţia Americană pentru Protecţia Mediului ca substanţe cu potenţial cancerigen. Nu în ultimul rând, industria textilă aduce multe neajunsuri mediului, cele mai mari pagube producându-se prin procesul de vopsire a hainelor. Spre deosebire de bumbacul obţinut în astfel de condiţii, cel organic foloseşte fertilizanţi, coloranţi şi pesticide de origine naturală (precum chili şi usturoiul), respectându-se anumite standarde, precum testarea periodică a solului.

Din bumbac organic se pot confecţiona atât textile care intră în contact direct cu pielea (lenjerie intimă), cât şi haine obişnuite (fuste, pantaloni, tricouri), încălţăminte sau diverse accesorii.

Textilele ecologice, bune pentru cei cu boli de piele

Nu numai bumbacul, ci şi cânepa, lâna, mătasea şi inul se pot obţine respectând regulile culturii ecologice. Fiind lipsite de substanţele petrochimice, hainele confecţionate din aceste materiale au un risc mai redus de a produce alergii, mai ales pentru pielea sensibilă, precum cea a bebeluşilor. În cazul lor, pielea, mai ales dacă este iritată, absoarbe mai multe substanţe nocive, precum cele din unele haine produse convenţional. De asemenea, textilele organice sunt recomandate şi persoanelor cu afecţiuni dermatologice.

Cultura eco, prietenoasă cu mediul

Folosirea produselor organice aduce numeroase beneficii mediului înconjurător. Agricultura tradiţională este unul dintre cei mai importanţi factori de poluare a mediului, urmată de industrie. Conform unor estimări de specialitate, industria textilă convenţională produce anual în jur de două milioane de tone de deşeuri. În acest context, alimentele, cosmeticele, textilele, detergenţii şi alte produse care exclud din procesul de fabricaţie pesticidele şi alte substanţe chimice sunt o soluţie, deşi există unele controverse în acest sens. Unul dintre argumente este că utilizarea pe suprafeţe mari a plantelor folosite în cultura ecologică va afecta producţia de hrană pentru populaţie.

Bine de ştiut: Fibrele din bambus prezente în unele haine organice au efect antimicrobian.

7 motive să devii eco

1 Multe fructe şi legume conţin un cocteil de pesticide, care poate afecta sistemul nervos, creşte riscul de cancer şi de Parkinson.
2 Aproape 60 la sută din substanţele pe care le aplicăm pe piele se absorb în organism.
3 Unele chimicale din hrană pot rămâne în organism ani
întregi, producând diverse boli.
4 Aproximativ 500 de substanţe chimice sunt folosite în agricultura convenţională.
5 Unele îngrăşăminte chimice sunt asociate riscului de apariţie a cancerului.
6 Numărul alergiilor la soia a crescut cu 50 la sută după ce în unele alimente a fost introdusă soia modificată genetic.
7 În agricultura eco nu este permisă utilizarea antibioticelor pentru animale decât în cazul îmbolnăvirii acestora. Rezistenţa la antibiotice în cazul oamenilor ar putea avea legătură cu consumul de carne de animale care au fost tratate cu antibiotice.

Bronzul care hidratează

Cea mai nouă tendinţă în materie de bronzare este cea organică. Pe lângă avantajele estetice, aceasta aduce şi beneficii de ordin dermatologic. Ingredientul principal este obţinut din sfecla de zahăr, iar celelalte substanţe folosite pentru bronzare, printre care acidul hialuronic, aloe vera, ginsengul, muşeţelul şi uleiurile esenţiale, hidratează pielea, având şi efect antiîmbătrânire. Acest bronz poate fi aplicat în saloanele de specialitate şi presupune pulverizarea soluţiei bronzante pe întregul corp, cu ajutorul unui pistol special. Înainte de pulverizarea propriu-zisă, pielea se exfoliază, pentru ca bronzul să se aplice uniform. Durata unui astfel de bronz este de până la nouă zile.

Detergenţii pot produce astm

Deşi nu sunt considerate toxice în mod oficial, substanţele din detergenţi au fost asociate cu apariţia unor boli. Acestea sunt mai ales periculoase dacă sunt folosite de femeile însărcinate, potrivit unui studiu britanic. Astfel, gravidele care folosesc frecvent produse de curăţare au un risc mai mare de a avea un copil cu astm bronşic. Acest risc ar putea fi eliminat dacă detergenţii clasici sunt înlocuiţi cu produse de curăţare organice, care conţin ingrediente biodegradabile. Chiar dacă au existat suspiciuni că îmbrăcămintea spălată cu detergenţi organici poate da alergii, un studiu amplu a contrazis această ipoteză. Oamenii de ştiinţă au testat 6.000 de persoane, adulţi şi copii, observând că îmbrăcămintea spălată cu detergenţi ecologici nu provoacă niciun fel de reacţie alergică.

La producerea bumbacului obişnuit se utilizează 25 la sută din pesticidele folosite la nivel mondial.

Specialistul nostru
Dan Bărbulescu
Director de programe, Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta

Cel mai bine ne putem da seama de avantajele folosirii produselor ecologice prin contraexemplu. Astfel, pe ambalajul un odorizant de toaletă care distruge toţi microbii cunoscuţi şi parfumează baia se poate citi: „Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic". Avertizarea este pentru un produs „dedicat" exclusiv canalizării.

Câţi dintre noi cunosc acest lucru? De fiecare dată când tragem apa la toaletă, produsul cu pricina ajunge în canalizare, de aici, dacă locuim în Bucureşti, în râul Dâmboviţa (Bucureştiul nu are încă staţie de epurare), apoi, prin Argeş, în Dunăre, din Dunăre în Deltă şi aşa mai departe. Un produs oarecare ajunge deci, discret, dar sigur, să aibă „efecte adverse pe termen lung asupra mediului". De aceea, este bine ca toate produsele, indiferent de utilitatea acestora, să devină ecologice. Ele pot salva pe termen lung mediul acvatic, aerul, solul și, mai ales, generaţiile care vor urma după noi.

Sănătate


Ultimele știri
Cele mai citite