10 lucruri pe care nu le ştiai despre cel mai important şi complex organ al corpului
0
Creierul unui adult cântăreşte în jur de 1,3-1,4 kilograme şi are o consistenţă pe care unii medici neurologi au descris-o ca fiind asemănătoare pastei de dinţi, în timp ce alţii au spus că mai degrabă seamană cu brânza tofu.
Din cele mai vechi timpuri, medici sau nu au încercat să descifreze rolul pe care îl joacă acest organ plasat între urechi, potrivit livescience.com. Concluzia care se prefigurează în mod clar este aceea potrivit căreia creierul este dacă nu cea mai complexă, oricum printre cele mai complexe materii din univers.
1.Creierul uman este mare...
Greutatea unui creier normal al adultului este de 1,3-1,4 kilograme. Unii medici neurochirurgi au descris consistenţa unui creier viu ca fiind asemănătoare pastei de dinţi, însă potrivit neurochirurgului Katrina Firlik, autoarea cărţii „ Another Day in the Frontal Lobe: A Brain Surgeon Exposes Life on the Inside“, o comparaţie mai bună poate fi găsită în magazinul alimentar. „Creierul nu se împrăştie precum pasta de dinţi. Nu-ţi rămâne pe degete aşa cum se întâmplă cu această pastă de dinţi. Tofu – varianta soft – este o comparaţie mult mai potrivită“, a explicat aceasta.
Dacă nu sunteţi încântaţi de comparaţie gândiţi-vă aşa: 80% din ce conţine craniul este creier, plus cantităţi egale de sânge, lichid cefalorahidian şi ţesut neural. Dacă am amesteca toate aceste ingredient într-un blender am obţine 1,7 litri, cantitate insuficientă pentru a putea umple o sticlă de lichid de 2 litri.
2...dar se face tot mai mic
Se pare că oamenii care au trăit acum 5000 de ani aveau creierul ceva mai mare decât îl avem noi. „Ştim din dovezile arheologice găsite în Europa, China, Africa de Sud sau Australia, faptul că s-a micşorat cu circa 10%“, a explicat antropologul John Hawks, profesor la Universitatea Wisconsin- Madison.
Cercetătorii au descoperit însă că deşi se face tot mai mic, creierul evoluează şi devine tot mai eficient. Alţi oameni de ştiinţă sunt de părere că cutia craniană se tot micşorează ca urmare a dietei care include acum alimente mai uşor masticabile astfel că o mărime excesivă nu se mai justifică. Oricum ar fi, ce este important de reţinut este faptul că mărimea creierului nu este corelată direct cu inteligenţa şi nu sunt dovezi care să ateste că oamenii care au trăit în urmă cu multe mii de ani erau mai mintoşi decât cei de astăzi.
3.Creierul este un aspirator de energie
Creierul omului modern este un soi de „căpcăun“ care aspiră foarte multă energie din organism. Deşi cântăreşte 2% din greutatea corporală, consumă circa 20% din totalul oxigenului din sânge şi 25% din zahăr (sub formă de glucoză), potrivit datelor Colegiului American de Neuropsihofarmacologie.
Această nevoie de energie a pornit o aprigă dispută printre antropologi care au încercat să afle cu ce era alimentat creierul atunci când era mai mare. Mulţi cercetători au fost de părere că este vorba despre carne, pornind de la ideea că strămoşii noştri erau vânători. Dar carnea nu putea fi în acele timpuri o sursă fiablă de hrană, au replicat alţii. Un studiu publicat în 2007 într-o publicaţie a Academiei Naţionale de Ştiinţe dezvăluia că cimpanzeii ştiu cum să sape în savană pentru a găsi tuberculi bogaţi în proteinele de care au nevoie, astfel că nu ar fi exclus ca şi strămoşii noştri să fi ştiut unde să găsească vegetalele necesare pentru a hrăni cum trebuie creierul.
4.Suntem deştepţi pentru că avem riduri
Care este secretul inteligenţei speciei umane? Răspunsul pare să stea în circumvoluţiunile de pe suprafaţa creierului. Se pare că acestea se formează încă de la naştere şi nu apar altele noi pe tot parcursul vieţii. Cortexul cerebral însumează 100 de miliarde de neuroni sau celule nervoase. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că aceste cute au apărut odată cu evoluţia omului, cu achiziţia de noi funcţii cerebrale şi a fost dictată de lipsa de spaţiu din cutia craniană.
Astfel de cirumvoluţiuni au fost descoperite şi la rudele noastre primate, precum şi la elefanţi, iar la delfini se pare că sunt chiar mai pronunţate decât la oameni.
5.Majoritatea celulelor din creier nu sunt neuroni
Deşi se spune că utilizăm doar 10% din puterea pe care o are creierul, acest lucru nu este adevărat, însă e cert că neuronii reprezintă doar 10% din celulele creierului. Restul de 90% o reprezintă celulele gliale, despre care specialiştii în neuroştiinţe credeau că sunt doar nişte celule care ţin laolată neuronii. Recent însă s-a descoperit că acestea fac mai mult de-atât: oferă servicii suport pentru neuroni, de la protecţie faţă de suprasarcina nervoasă, până la promovarea şi modularea funcţionării sinapselor, adică a acelor conexiuni dintre neuroni.
6.Creierul este un club exclusivist
La fel ca bodyguarzii unui club de noapte, ansamblul de celule cunoscute sub numele de bariera sânge-creier lasă doar câteva molecule să pătrundă în sistemul nervos central. Capilarele care hrănesc creierul sunt legate într-un ţesut fin şi des care nu permite accesul moleculelor mari. Proteine speciale transportă dincolo de această barieră doar nutrienţii necesari şi substanţele care hrănesc creierul. Doar „elita“ are permis de liberă trecere.
Această barieră care protejează creierul are şi un aspect negativ însă: ţine afară şi medicamentele salvatoare, astfel că medicii care tratează tumorile acestui organ trebuie să folosească acele pilule care sparg legăturile dintre aceste celule, fapt care lasă creierul temporar vulnerabil la infecţii. Una din soluţiile moderne de spargere a barierei este dată de nanotehnologie. Un studiu publicat în 2009 în revista Cancer Research a dezvălut modul în care nanoparticule special concepute prin inginerie pot trece de această barieră şi ataca celulele tumorale. În viitor, combinaţia dintre nanoparticule şi medicamente chimioterapice poate deveni una din căile prin care tumorile să fie ţintite şi distruse.
7. Creierul debutează ca un tub
Fundaţia creierului este „turnată“ devreme. Trei săptămâni după concepţie, un înveliş de celule embrionare numite plăci neurale încep să formeze tubul neural. Acest ţesut este baza viitorului sistem nervos central. Celulele aflate în acest tub neural încep să se înmulţească şi să se diferenţieze în primul trimestru de sarcină şi continuă să o facă pe tot parcursul celui de-al doilea trimestru, atunci când apar celulele gliale şi neuronii. Circumvoluţiunile creierului apar mai târziu, după a 24-a săptămână de sarcină.
8.Creierul adolescenţilor nu este pe deplin format
Părinţii adolescenţilor pot răsufla uşuraţi. parte din atitudinea rebelă a copiilor pe cale să devină adulţi este cauzată în parte de insuficienta dezvoltare a unor părţi din creier. Una dintre regiunile care trece printr-o dezvoltare dramatic în timpul adolescenţei este cea a lobului frontal, acolo unde au sediul funcţii precum judecata şi luarea deciziilor. Volumul materiei cenuşii cunoaşte un maximum de dezvoltare în perioada dinaintea pubertăţii şi cunoaşte un declin în perioada adolescenţei. Un studiu din 2005 publicat în jurnalul Child Development arăta că partea din creier responsabilă cu îndeplinirea mai multor sarcini în acelaşi timp nu este suficient dezvoltată înainte de 16-17 ani.
9.Creierul nu încetează niciodată să se transforme
Studiile ştiinţifice nu foarte recente ajunseseră la concluzia că odată deveniţi adulţi creierul îşi pierde plasticitatea, adică abilitatea de a forma noi conexiuni neuronale. Se pare însă că nu este chiar adevărat. O cercetare din 2007 făcută pe pacienţi care suferiseră atacuri cerebrale a dovedit că organul cel mai complex din corp se adaptează distrugerilor intervenite la nivelul nervilor şi încearcă să suplinească abilităţile pierdute prin activarea altor zone ale creierului. Studiile recente au arătat că antrenarea intensă a creierului prin meditaţie poate schimba structura şi funcţionarea acestui organ.
10. Creierul femeilor diferă de al bărbaţilor
Este adevărat. Imagistica modernă a arătat că există diferenţe la nivelul creierului legate de felul în care femeile şi bărbaţii simt durerea, iau deciziile şi coabitează cu stresul. Nu se ştie încă dacă aceste diferenţe sunt genetice sau ţin de experienţă. Însă, în cea mai mare parte creierul femeilor este similar cu cel al bărbaţilor.