VIDEO Târgu Mureş 1990: Conflict între maghiari şi români sau reactivarea fostei Securităţi?

0
0

Mâine se comemorează 20 de ani de la tragicele evenimente din martie, de la Târgu Mureş, în care şi-au pierdut viaţa cinci oameni şi au fost rănite circa trei sute de persoane. Smaranda Enache, Laszlo Borbely, Cristian Pîrvulescu şi Istvan Haller au vorbit, pentru adevarul.ro, despre evenimentele de la Târgu Mureş, implicaţia lor în ziua de astăzi şi problemele actuale dintre români şi maghiari

Citiţi şi părerea sociologului Dan Dungaciu: Menţinerea în izolare a Harghitei şi a Covasnei, cel mai anti-maghiar proiect, care nu aparţine însă românilor

Filmul evenimentelor sângeroase de la Târgu Mureş este următorul. În 15 martie 1990, populaţia maghiară din localităţile unde era majoritară a sărbătorit Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. La acele manifestaţii, populaţia maghiară a arborat drapelul Ungariei pe mai multe instituţii din Satu Mare şi Târgu Mureş, a înlocuit plăcuţele în limba română cu cele în limba maghiară şi a  lansat o serie de sloganuri antiromâneşti. Totodată au fost profanate statuile lui Avram Iancu din Târgu Mureş şi Nicolae Bălcescu din Sovata.

Vezi aici imagini cu manifestările violente din martie 1990

Patru zile mai târziu, în 19 martie 1990, ca urmarea  acestor evenimente a fost atacat sediul UDMR, dar şi al partidelor istorice româneşti PNL şi PNŢ. Printre victimele din partea maghiarilor s-a aflat şi scriitorul maghiar András Sütő.

În acelaşi timp, pe sediul primăriei din Târgu Mureş a fost amplasat steagul Ungariei.

În 20 martie, pe fondul acestor evenimente, a avut loc un mare marş în Târgu Mureş, la care au participat atât maghiarii, cât şi românii. Sloganurile şi lozincile şovine de ambele părţi au fost înlocuite de confruntări violente, în centrul oraşului. Violenţele au fost amplificate de apariţia unui grup de români din localităţile Reghin, Hodac şi Ibăneşti care au venit „să facă ordine”. La rândul lor, maghiarii de pe valea Nirajului şi Sovata au venit la Târgu Mureş, au incendiat autobuzele românilor şi i-au agresat.

În aceste confruntări se reliefează imaginea lui Mihăilă Cofariu, românul cu pulover verde, care a fost victimă de două ori. Prima dată atunci când a fost bătut crunt de către maghiari şi, apoi, când a devenit victimă mediatică deoarece jurnaliştii străini aflaţi în Hotelul Grant din Târgu Mureş (locul unde au avut loc violenţele) l-au prezentat ca un maghiar care a avut de suferit de pe urma „şovinismului” populaţiei române.

Bilanţul evenimentelor violente din 19 – 20 martie 1990 este următorul: 5 morţi - 2 români şi 3 maghiari, 278 de răniţi, o biserică ortodoxă incendiată, iar sediile locale ale unor partide politice vandalizate.

Laszlo Borbely: Poliţia nu a vrut să intervină


Vicepreşedintele executiv al UDMR, Laszlo Borbely (foto), afirmă că poliţia nu a vrut să intervină pentru a preveni asediul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Am fost la sediul poliţiei în data de 19 martie după-amiaza şi acolo erau 3 camioane de poliţişti. I-am întrebat de ce nu vin să îi ia pe oameni de acolo şi ei mi-au spus că nu au primit ordin, deşi erau la 2 străzi de sediu. Sunt şi înregistrări care arată că erau vreo 15 poliţişti care nu au făcut nimic pentru oamenii din interiorul UDMR”, afirmă actualul ministru al Mediului, a cărui fundaţie, „Bernady Gyorgy", a finanţat documentarul „Martie negru - Târgu-Mureş".  Documentarul, cu o durată de 12 ore, va fi difuzat în zilele de 19 şi 20 martie la Târgu Mureş.

Naţionalismul comunist şi conspiraţia fostei Securităţi


Justiţia română nu a găsit, din păcate, vinovaţii reali de producerea acestor evenimente, lucru care a stârnit mai multe ipoteze cu privire la zilele de 19–20 martie 2010.

Preşedintele Pro Democraţia, Cristian Pîrvulescu, afirmă că motivele reale ale evenimentelor din martie 1990 de la Târgu Mureş „trebuiesc căutate în negura vremurilor, vorba lui Nicolae Bălcescu”. Naţionalismul comunist al lui Nicolae Ceauşescu a agravat situaţia minorităţilor.

Tensiunile dintre români şi maghiari au fost amplificate foarte mult de naţionalismul din ultima perioadă a lui Nicolae Ceauşescu. Ceauşescu s-a axat pe antimaghiarism, nu pe antisemitism, duşmanul intern. Relaţiile erau foarte tensionate în perioada Ceauşescu, în special, şi datorită istoriei diferite a celor două popoare. Aici pot spune că propaganda ceauşistă a reuşit”, afirmă analistul.

Astfel, toate frustările acumulate în deceniile de comunism, dar şi dinainte, au răbufnit de ambele părţi, lucru amplificat şi de „politica foarte proastă din partea autorităţilor locale”.

Preşedintele Ligii Pro Europa, Smaranda Enache, suţine teoria înfruntării pentru putere a forţelor Ceauşiste totalitare cu cele democratice, nou instalate la putere.

Confruntarea dintre aceste două orientări a constituit fundalul evenimentelor de la Târgu Mureş. Era nevoie de inducerea unei diversiuni care să aibă o tentă etnică şi să îi oblige pe oameni să se solidarizeze mai degrabă asupra unor valori etnice, decât a valorilor de democraţie, adevăr şi libertate. Vroiau să îşi menţină puterea. În martie 1990 căzuse doar Ceauşescu, întregul său staff încă exista”, afirmă Smaranda Enache.

Preşedintele Ligii Pro Europa vorbeşte şi despre dimensiunea geopolitică a evenimentelor. „Atunci nu era deloc tranşată apartenenţa României la o Uniune Europeană. Puteam, la fel de bine, să aparţinem şi lumii post sovietice, CSI-ului (Comunitatea Statelor Independente). Uniunea Sovietică încă nu se destrămase”.

La rândul său, Istvan Haller (foto), membru în Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, spune că a fost nevoie de acele evenimente pentru a se reînfiinţa fosta Securitate sub forma Serviciului Român de Informaţii (SRI), în 26 martie 1990.

„Evenimentele au fost declanşate de fosta Securitate care avea dorinţa de a reînfiinţa acest serviciu. Sunt mai multe persoane care s-au întâlnit înainte de evenimente în Târgu Mureş cu cel care a fost numit în fruntea Serviciului Român de Informaţii (Virgil Măgureanu)”.

Cristian Pîrvulescu consideră că această ipoteză este plauzibilă pentru că mulţi dintre liderii comunişti, destul de activi în perioada 1990 în rândurile FSN-ului, credeau în pericolul maghiar, în conspiraţia maghiară. „În decembrie 1989 a fost un mic camuflaj, Securiatatea a fost trecută sub autoritatea Armatei care nu a  putut-o controla de niciun fel. S-ar putea să fi şi mizat, în mare măsură, pe pericolul intern. Ori, mulţi din liderii comunişti destul de activi în perioada 1990, în rândurile FSN-ului, credeau în pericolul maghiar, în conspiraţia maghiară".

După Târgu Mureş, vecinii nici măcar nu se mai salutau

Evenimentele din 19–20 martie 1990 au zdruncinat puternic relaţiile de vecinătate dintre români şi maghiari în Transilvania.

După eveniment, vecinii nici nu se mai salutau. A fost o stare ca după un război. Nimeni nu se simţea bine, exista teama de vecin. Acum situaţia este una normală. Există situaţii de colegialitate. Această problemă apare doar în campania electorală, când anumite partide politice încearcă să utilizeze şi chestiunea etnică pentru a obţine voturi”, afirmă Istvan Haller.

Vicepreşedintele UDMR, Laszlo Borbely, afirmă că în urma confruntărilor violente circa 10.000 de maghiari au plecat din ţară pentru că “s-au simţit în pericol”.

Preşedinta Ligii Pro Europa susţine şi ea că oamenii au avut nevoie de ani de zile pentru a recâştiga încrederea, adăugând că „acum convieţuirea este una normală”.

România în 1990, o ţară intolerantă?


Confruntările violente din 19 – 20 martie 1990 au aruncat România într-un con de umbră. Televiziunile din întreaga lume au difuzat imagini cu revoluţia din decembrie 1989 în care se evidenţia victoria democraţiei. După 20 martie, imaginile filmate de jurnaliştii români aflaţi în Hotelul Grant prezenta România ca o ţară intolerantă, în care populaţiile minoritare sunt în pericol.

După întreaga euforie creată de revoluţia din decembrie 1989 din România, când ţara noastră a câştigat un real respect în întreaga lume, evenimentele din martie 1990, de la Târgu Mureş, au aruncat asupra noastră un stigmat de intoleranţă, de incapacitate de a convieţui în bună înţelegere şi în diversitate. Acest stigmat a fost cel care pentru ani de zile ne-a marginalizat, într-un fel, în Europa, şi care a amânat integrarea în NATO şi în UE. Relaţiile interetnice s-au agravat, existând un puternic sentiment de suspiciune. Relaţiile cu Ungaria au fost îngheţate pentru ani de zile, lucru care, într-un fel, a îngheţat relaţiile din Europa Centrală”, afirmă Smaranda Enache (foto).

Ungaria a fost primul stat care a  recunoscut regimul Iliescu şi care a trimis ajutoare în România, însă după martie 1990 relaţiile între cele două s-au răcit foarte mult. Prima vizită prezidenţială a avut loc abia în mandatul lui Emil Constantinescu, după ce s-a schimbat regimul Iliescu.

Cristian Pîrvulescu:  Cu sau fără Târgu Mureş, problema a rămas

Stuaţia maghiarilor din România s-a îmbunătăţit considerabil după 1990. Treptat, aceştia au dobândit reprezentare în Parlament, iar limba maghiară se foloseşte în administraţie, şcoli, biserici în localităţile în care peste 20% dintre cetăţeni sunt de etnie maghiară.

Cu sau fără violenţele de la Târgu Mureş din 20 martie 1990, problema a rămas, atrage atenţia Cristian Pîrvulescu (foto). „Cine îşi face iluzii că acum românii şi maghiarii s-au reconciliat se înşală”.

În continuare, în manualele de istorie româneşti, istoria maghiarilor din Transilvania nu este prezentă. Să nu uităm , istoria politică a Transilvaniei a fost şi istorie a Regatului Maghiar şi bună parte a conducătorilor, câteva secole, au fost maghiari. Ori, noi prezentăm scurtele episoade româneşti dintr-o istorie maghiară şi asta creează o mare neînţelegere. Problema comunicării culturale încă nu s-a rezolvat. Comunicare pe probleme cotidiene există, dar nu problema pe valori fundamentale. Diferenţele de comunicare religioasă sunt mari. Stereotipurile antiromâneşti şi cele antimaghiare continuă să fie promovate în viaţa de zi cu zi”, este de părere preşedintele Pro Democraţia.

Istvan Haller, membru în Consiliul pentru Combaterea Discriminării, susţine că una dintre marile probleme este aceea că, în comunităţile în care numărul românilor este foarte scăzut, limba română se învaţă foarte greu. „Manualele şcolare nu sprijină minorităţile în a învăţa o limbă. În clasa a V-a se învaţă literatură, dar nu limbă, ceea ce poate să reprezinte o problemă”.

Fără UDMR la Guvernare, lucrurile s-ar putea agrava

Întrebat ce părere are despre faptul că adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc a votat, săptămâna trecută, oficializare limbii maghiare în ţinut, Cristian Pîrvulescu afirmă că este o nouă provocare pe care preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) o lansează UDMR-ului în încercarea de a-i crea probleme la guvernare.

UDMR va trebui să se poziţioneze, nu poate să practice un limbaj la Bucureşti şi unul în secuime. Această prevedere contravine Constituţiei României. Nu este o atitudine de negociere, ci una de provocare, care încearcă să creeze probleme. Nu depinde de ceea ce s-a votat la Covasna, ci de ceea ce va spune PDL-ul. Dacă acesta va face scandal, UDMR va spune că este intolerant şi ar putea pleca de la guvernare. Lucrurile se vor agrava mult”.

Cristian Pîrvulescu concluzionează că singurul lucru evident este acela că în momentul în care UDMR nu va mai fi la guvernare pentru o perioadă mai lungă, tensiunile în zonele cu populaţie preponderent maghiară se vor intensifica. „Sunt momente în care UDMR este inconfortabil la guvernare şi poate fi oricând înlocuit. Dacă va renunţa la UDMR, situaţia votanţilor români va creşte în Transilvania. Există un preţ, scos de la guvernare UDMR este obligat să devină radical pentru că nu are nimic de împărţit. Va trebui să intre în logica radicalilor şi lucurile se vor agrava”.

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely
image
image
Cristian Pârvulescu  analist politic
Mai multe - Evenimente

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite