VIDEO Cum sunt trataţi muncitorii români în Marea Britanie: reportaj sub acoperire realizat de BBC şi de o româncă

Restricţii, slujbe prost plătite şi condiţii grele de muncă: sunt doar câteva dintre neregulile semnalate de BBC într-un reportaj pentru care a colaborat cu o jurnalistă româncă, în încercarea de a arăta cu ce se confruntă românii şi bulgarii plecaţi la muncă în Marea Britanie.

Jurnalista care a dorit ca numele să nu-i fie dezvăluit a lucrat sub acoperire ca menajeră la un hotel de patru stele din Londra, pentru două zile.

Atunci când România şi Bulgaria au aderat la UE, guvernul britanic a promis condiţii stricte în ceea ce-i priveşte pe cei care vin să muncească acolo. Deşi au dreptul de a trăi în Marea Britanie, românii şi bulgarii nu au automat şi dreptul de a lucra acolo, asupra lor fiind impuse restricţii suplimentare. Conform acestor reguli, ei trebuie să muncească fie în domenii în care se cer competenţe foarte stricte, fie în acele sectoare în care forţa de muncă este insuficientă.

La scurt timp de la aderarea României la UE, în 2007, Anca şi-a încercat norocul în Marea Britanie, alături de alţi mii de tineri. Cu o engleză stâlcită, tânăra n-a putut lucra decât ca menajeră. Ea nu a avut niciodată dreptul de a lucra în calitate de angajat cu drepturi depline în această ţară, deşi are dreptul de a lucra oriunde în Uniunea Europeană, atâta timp cât este persoană fizică autorizată (PFA). Aceasta este singura modalitate prin care românii pot lucra în Marea Britanie fără a avea nevoie de acte suplimentare faţă de orice alt cetăţean al UE sau al Marii Britanii.

Informaţiile de la Universitatea Oxford indică faptul că 27.000 de români sunţin că sunt PFA, cifre bazate pe sondaje, dar experţii spun că adevărate cifre sunt mult mai mari.

Însă, cel mai probabil, muncitorii precum Anca nu sunt PFA, dar sunt trataţi ca orice alt angajat, numai că sunt mai puţin plătiţi, au mai puţine drepturi şi nicio asigurare.

Însă este în avantajul agenţiilor de recrutare să găsească angajaţi pe PFA, pentru că astfel pot evita anumite taxe: nu trebuie să plătească asigurare, concediu de odihnă, concediu medical sau de maternitate şi nici nu e nevoie de contract.

Primul pas pe care a trebuit să-l facă jurnalista româncă pentru a-şi găsi un loc de muncă în Marea Britanie a fost să facă dovada că are un domiciliu şi un cont bancar. Pentru asta, însă, există site-uri specializate de pe care pot fi cumpărate, cu aproximativ 100 de euro, tot felul de adeverinţe, se arată în reportajul BBC.

Ea a apelat la 12 agenţii de recrutare. Dintre acestea, nouă au refuzat să accepte români pe PFA, însă trei au fost de acord. Agenţia Calibre oferă servicii pentru cele mai bune hoteluri de 5 stele din Londra. I-au oferit jurnalistei un job la un restaurant, însă ea a insistat pentru un post de menajeră la un hotel, aşa că a fost sfătuită să mintă că are experienţă în acest domeniu.

A reuşit, în cele din urmă, să se angajeze la un hotel de 4 stele din Londra, unde o noapte într-o cameră dublă standard costa, pe timpul desfăşurării Jocurilor Olimpice, 370 de euro.

Reporterul a lucrat două zile. Ziua de muncă începe la opt şi este solicitantă dn punct de vedere fizic. Angajatul nu are dreptul de a-şi organiza cum doreşte ziua de muncă, trebuie să semneze condica la venire şi la plecare, munca îi este atent supravegheată, nu are voie să întârzie şi nici să-şi ia pauze când doreşte.

Pauza este la ora prânzului, nu? Adică între 11.30 şi 12.30. Da Şi este de jumătate de oră, nu? Da. Este singura pauză pe care o putem avea? Da Deci dacă suntem obosite nu putem să ne odihnim cinci minute sau.. Nu, nu, nu, nu

Pentru cele două zile de muncă, jurnalista a fost plătită cu 40 de euro, pe cât timp ar fi trebuit să primească cel puţin 110 euro, conform regulilor salariului minim. Ea s-a întors la agenţia de recrutare pentru a întreba de ce a fost plătită atât de puţin.

„Voi, românii, creaţi probleme!“

„Nu este plata minimă pentru numărul de ore lucrate“, i-a atras ea atenţia angajatei de la Calibre. „Ba da, dar depinde de numărul de camere curăţate pe zi“, i s-a răspuns.

Majoritatea angenţiilor plătesc angajaţii pe oră, dar există şi cazuri în care se plăteşte în funcţie de numărul de camere curăţate, ceea ce face dificil, dacă nu imposibil, pentru angajaţii fără experienţă să ajungă la salariul minim.

„Crezi că este corect dacă tu faci curăţenie în, să spunem, cinci camere, iar celelalte fete curăţa zece? Ori munceşti, ori nu munceşti“, i s-a răspuns.  
Când jurnalista cere o copie după contractul de muncă, foaia îi este ruptă în bucăţi chiar în faţă ei.

„Voi românii şi bulgarii creaţi o mulţime de probleme! Trebuie să înţelegeţi care vă este statutul în această ţară“, îi mai spune angajata de la agenţia de recrutare.  

Orice companie care angajează români sau bulgari în condiţiile legii riscă o amendă de 5.000 euro sau închisoarea, dar din 2007 până în prezent a existat un singur astfel de caz.  

Ultimele cifre indică faptul că numărul românilor care locuiesc în Marea Britanie este de 94.000, semnificativ mai mare decât cetăţenii unor state membre UE mai vechi, precum Slovacia, Ungaria sau Republica Cehă.

BBC a arătat înregistrarea autorităţii fiscale, ai cărei reprezentanţi au spus că faptele prezentate sunt extrem de grave şi că va fi deschisă o anchetă.