VIDEO Associated Press: „Femeile-luptătoare aduc lumina justiţiei în România post-sovietică”

Corespondentul din România al agenţiei Associated Press a publicat un material în care analizează schimbările aduse de femei în Justiţia românească, o lume care, până nu demult, era considerată a bărbaţilor. Laura Codruţa Kovesi şi Denisa Cristodor, procurorul care i-a trimis în judecată pe torţionarii Ion Ficior şi Alexandru Vişinescu, sunt cele două exemple de la care porneşte articolul AP.

Redăm integral articolul publicat de Associated Press:

Procurorul Denisa Cristodor a intrat în istorie toamna trecută, când a început primul dosar împotriva unui gardian de închisoare de închisoare din timpul comunismului, suspectat de crime împotriva umanităţii. 

În vârstă de 37 de ani, Cristodor croieşte drum pe un alt front surprinzător, ca parte a avangardei de femei tinere în funcţii de procurori şi judecători care zguduie societatea românească prin urmărirea intangibililor: miniştri şi moguli care au secat statul de sute de milioane, foşti directori de închisori din perioada comunistă, suspectaţi de tortură şi crimă. 

Multe dintre aceste femei erau eleve atunci când comunismul a căzut, acum 25 de ani. Astăzi, ele ridică încet-încet un sistem judiciar independent, bazat pe credinţa lor că nimeni nu este deasupra legii. 

Sub comunism, Justiţia era domeniul bărbaţilor care protejau alţi bărbaţi din elita aflată la conducere. Asta a început să se schimbe odată cu apariţia democraţiei şi a capitalismului, în anii 1990, când bărbaţii au lăsat joburile prost plătite de bugetari, precum procurori sau magistraţi, pentru a deveni avocaţi sau oameni de afaceri, deschizând astfel uşa pentru femei. Rezultatul: 60% dintre procurorii şi judecătorii din România sunt acum femei. 

„Feminizarea Justiţiei” ajută România să scape de statutul de mlaştină a corupţiei şi intereselor, spune Cristian Pârvulescu, decanul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. 

„Aceste femei îşi imprimă viziunea asupra României. Înainte, nu puteau face asta, acum o fac cu mult curaj”, continuă acesta. 

Prima adiere a schimbării a venit în 2005, după ce Traian Băsescu a fost ales preşedinte, în baza promisiunilor de luptă anticorupţie. Următorul an, Băsescu a numit-o pe Laura Codruţa Kovesi procuror-general, prima femeie care a ocupat această funcţie în România. Avea doar 33 de ani. Aproape 10 ani mai târziu, Kovesi este cea mai puternică femeie din România, fiind vârful de lance într-o luptă anticorupţie care urmăreşte fără frică unii dintre cei mai puternici oameni din România. 

În ultimele luni, procurorii anticorupţie i-au pus sub acuzare pe fostul ministru al Finanţelor pentru luare de mită, l-au acuzat pe cumnatul premierului Victor Ponta pentru fraudă cu fonduri europene şi i-au investigat pe apropiaţii lui Traian Băsescu - fratele său, cel mai de încredere aliat şi unui dintre gineri. 

În 2014, agenţia anticorupţie a avut un record de condamnări - 1.051, de la 743 în anul 2013. Anul acesta se aşteaptă o rată şi mai ridicată. Printre cei condamnaţi începând din ianurie 2014 s-au numărat un fost prim-ministru, şapte foşti miniştri, un fost vicepremier, patru parlamentari, un europarlamentar, 39 de primari, 25 de magistraţi şi doi moguli. 

Kovesi, o fostă jucătoare profesionistă de basketball, a devenit magistrat în 1995. „În urmă cu 20 de ani spuneau că procuratura nu este un loc potrivit pentru femei. Spuneau că femeile vor renunţa mai repede... Sper că am înlăturat acea prejudecată”, a declarat Kovesi pentru AP. 

Kovesi şi colegii ei sunt criticaţi cu regularitate de politicieni şi în presă, ai cărei patroni au fost, la rândul lor, condamnaţi pentru corupţie. Şefa DNA are acum un corp de pază pentru a-i asigura siguranţa. 

„Prezenţa corupţiei pe toate palierele şi în toate sectoarele este surprinzătoare. Am văzut oameni care, aflaţi sub investiţie, au ales să continue cu faptele de corupţie pentru a-şi ascunde mitele, folosind metode mai sofisticate pentru a le deghiza”, spune Kovesi. 

Cruciada lui Cristodor a pornit de la convingerea că ororile comunismului nu trebuie lăsate nepedepsite - indiferent cât de mult timp a trecut de atunci. 

În ultimul an, ea i-a pus sub acuzare pe fostul director al notoriei închisori de la Râmnicu Sărat şi pe directorul lagărului de muncă forţată Periprava, unde au murit mai bine de 100 de oameni. 

Alexandru Vişinescu, în vârstă de 89 de ani, a ajuns în faţa judecătorilor în septembrie, acuzat de crime împotriva umanităţii pentru moartea a 12 prizonieri la Râmnicu Sărat, unde a fost director din 1956 până în 1963. Nici măcar la 25 de ani de la căderea comunismului, niciun fost director de închisoare din acea perioadă nu fusese adus în faţa justiţiei. 

Lui Ion Ficior i se aduc aceleaşi acuzaţii, pentru moartea a 103 oameni, la Periprava, pe care a condus-o din 1958 până în 1963. Procesul său încă nu a început. 

Ambii neagă acuzaţiile care li se aduc şi spun că n-au făcut altceva decât să urmeze ordinele. 

Cristodor a lucrat la dosarele împotriva lui Vişinescu şi Ficior din 2013. A vorbit cu zeci de martori, a mers acasă la cei care erau prea bătrâni sau bolnavi pentru a veni la biroul procurorului. A vizitat şi Râmnicu Sărat, unde deţinuţii erau înghesuiţi în celule îngheţate. 

„Ceea ce m-a surprins este că foştii deţinuţi nu aveau nicio pretenţie materială, pentru ei era de ajuns recunoaşterea istorică”, a declarat ea pentru AP, primul său interviu în presă. 

„A fost un regim de exterminare fizică şi psihică. Prizonierii se trezeau cu zăpadă în păr, atât de frig era, iar apa le îngheţa în căni. Era inuman... Comunicau tuşind în cod Morse”, spune ea. 

Pârvulescu spune că femeile precum Kovesi şi Cristodor au adus un nou respect faţă de Justiţie în România. „Ţările creştin-ortodoxe sunt societăţi masculine, unde Justiţia este rezultatul negocierilor. Femeile sunt interesate de valori morale”, spune el.