UPDATE Ultimul termen în dosarul Gala Bute, pe 9 mai. Curtea Supremă: „Elena Udrea nu are statutul de refugiat politic, ci doar a aplicat pentru dobândirea lui”

Ultimul termen din dosarul „Gala Bute”, în care fostul ministru al Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea, a primit o condamnare la 6 ani cu executare pentru luare de mită şi abuz în serviciu în primă instanţă, a fost stabilit pe 9 mai 2018. Aşa au decis magistraţii Curţii Supreme vineri, la o şedinţă de judecată la care Elena Udrea a fost absentă, invocând faptul că a obţinut statutul de refugiat politic în Costa Rica.

UPDATE Magistraţii Curţii Supreme au stabilit data ultimului termen din dosarul Gala Bute: 9 mai 2018. Atunci vor avea loc pledoariile finale şi ultimele declaraţii ale martorilor, după ce la termenul din 13 aprilie a lipsit atât Ştefan Lungu, cât şi Adrian Gârdean, acesta din urmă martor denunţător. 

În absenţa acestuia din urmă Rudel Obreja a refuzat să fie audiat ca martor, susţinând că poate face acest lucru doar după ce este audiat Gârdean, acuzaţiile care i se aduc fiind făcute în urma depoziţiilor acestuia. Instanţa a aflat astăzi că atât Ştefan Lungu cât şi Adrian Gărdean sunt plecaţi din ţară, avocatul acestuia din urmă susţinând că urmează să se întoarcă după data de 1 mai. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul Ştefan Lungu, procurorul de caz a reclamat lipsa de la termenul de astăzi, susţinând că biletele de avion, cu destinaţia Cuba, au fost achiziţionate cu doar două zile înaintea termenului de astăzi.

Declaraţiile lui Rudel Obreja la ieşirea de la Curtea Supremă

UPDATE Magistraţii Curţii Supreme au respins cererea de audiere a Elenei Udrea. „Din înscrisuri nu rezultă că a dobândit statutul de refugiat politic ci doar a aplicat pentru dobândirea lui”, au transmis judecătorii. Aceştia au admis însă cererea lui Rudel Obreja cu privire la protocolul SRI-DNA, adresate către DNA, pentru a clarifica în ce măsură SRI a contribuit la elaborarea rechizitoriului. Magistraţii au respins cea de-a doua cerere cu privire la protocolul Curtea Supremă-SRI.

UPDATE  În acest moment completul de cinci judecători de la Curtea Supremă deliberează asupra cererilor depuse de apărătorii Elenei Udrea şi Rudel Obreja.

UPDATE Potrivit avocatului Elenei Udrea, fostul ministru al Turismului a dobândit statutul de refugiat politic în Costa Rica din data de 21 martie. Mai mult, aceasta a solicitat, prin intermediul apărătorului său, să fie audiată prin mijloace tehnice de comunicare la distanţă sau comisie rogatorie. 

Apărătorul a mai explicat, în sala de judecată, că din 1989 nu a mai existat o situaţie în care un cetăţean al României să dobândească într-un alt stat statutul de refugiat politic. „Statele semnatare ale convenţiei se angajează să asigure drepturile refugiaţilor, să beneficieze de rezolvarea problemelor”, a precizat avocatul Elenei Udrea, adăugând că are un document din 12 aprilie, de la Oficiul de Emigrări din Costa Rica, pe care l-a primit vineri dimineaţă. „Din ’89 şi până în prezent, nu cred ca a mai existat situaţia ca un fost demnitar al statului român să primească statutul de refugiat politic într-un stat membru al convenţiilor internaţionale. Elena Udrea are în prezent reşedinţa în Costa Rica, iar ea beneficiază de cel mai larg exerciţiu al drepturilor prevăzute de statul în care se află”, a adăugat apărătorul fostului ministru al Dezvoltării.

„Solicităm în mod insistent ca udrea Elena Gabriela să fie audiată de instanţa de apel şi să i se acorde şi ultimul cuvânt folosind mijloacele de comunicare modernă sau cel al comisiei derogatorie. A existat un precedent al Dl. Ghiţă, care nici măcar nu are statutul de refugiat, acesta a fost audiat de mai multe ori în propriile dosare chiar la Curtea Supremă utilizându-se mijloacele de comunicare la distanţă”, a susţinut avocatul Elenei Udrea.

Procuror: Din documente nu rezultă acordarea statutului de refugiat politic

De cealaltă parte, procurorul DNA susţine că documentele prezentate de apărătorii Elenei Udrea nu dovedesc că i s-a acordat statutul de refugiat politic. „Nu rezultă nicăieri în acel document ca i s-a dat statutul de refugiat. Se arată că există un interviu acolo când ea susţinea în faţa noastră că e în imposibilitate de a se prezenta aici.Documentele au titlu provizoriu şi evidenţiază că i se permite şederea şi nicidecum că are statut de refugiat”, a afirmat procurorul de caz.

Procurorul DNA a susţinut că din documentele depuse de apărătorul Elenei Udrea, „reiese că inculpata a cerut în 22 februarie statutul de refugiat. Apoi a avut un interviu, în 21 martie, atunci când ne spunea nouă că doreşte să revină în ţară. Această procedură a obţinerii statutului de refugiat poate dura mai mult timp”.

Procurorul susţine că fostul ministru al Turismului are un drept de şedere temporar, fiind depusă o cerere în acest sens pe 12 aprilie. „Este doar un carnet provizoriu de refugiat, inculpata nu are statutul de refugiat”, a spus procurorul în sala de judecată. Acesta a cerut instanţei să se ia notă şi de „natura tendenţioasă a traducerii” documentelor prezentate de apărătorul Elenei Udrea, „în documentul în limba spaniolă vorbindu-se doar de un carnet provizoriu şi nu de statutul de refugiat”.

Avocatul a mai declarat că odată ce a primit carnetul de refugiat, Udrea are acest statut. „E un carnet provizoriu, valabil pentru un an”, a spus apărătorul.

Acesta s-a declarat încrezător în succesul cererilor formulate în numele clientei sale susţinând că instanţa nu poate să nu ţină cont de „dreptul la apărare al inculpatului, acesta fiind un drept fundamental, reafirmat în repetate rânduri de Curtea Europeană a Drepturilor Omului”. Reamintim că, în acest dosar, completul de cinci judecători de la Curtea Supremă a respins de fiecare dată la termenele anterioare cererile similare ale Elenei Udrea de amânare motivate pe baza actelor medicale prezentate de apărătorii Elenei Udrea.

Avocatul lui Obreja, cerere prin care DNA să clarifice colaborarea cu SRI

În ceea ce-l priveşte pe Rudel Obreja, avocatul acestuia a depus o cerere prin care DNA să clarifice modul în care protocolul de colaborare cu SRI, recent desecretizat, a afectat rechizitoriul acestui dosar. „Emiteţi adresa la DNA, cu privire la protocolul încheiat cu SRI, dacă a existat un plan comun de acţiune în sensul articolelor din protocol şi dacă săa făcut echipă comună, dacă DNA a comunicat operativ în 60 de zile realizările sau informaţiile celor de la SRI si dacă SRI a acordat sprijin tehnic-operativ în cauză. Vrem să beneficiem pe deplin la un proces echitabil. Ne rezervăm dreptul de a solicita anularea acestui protocol. Mai este vorba despre un protocol încheiat între ÎCCJ şi SRI. Legat de acesta cerem să ne permiteţi accesul la aceste informaţii clasificate. Vrem să ştim dacă a influenţat în vreun fel cursul acestui dosar”, a afirmat apărătorul lui Obreja.

Procurorul de caz a cerut respingerea acestei cereri, susţinând că „acestea nu sunt necesare pentru soluţionarea cauzei”. „Rechizitoriul acestui dosar are la bază declaraţii ale martorilor şi nu interceptări pentru ca acest protocol să fi produs vreun efect asupra probelor de la dosar”, a afirmat procurorrul DNA.

UPDATE „A început acest dosar care nu are nicio legătură cu gala de box. Eu, organizatorul principal şi exclusiv, n-am nicio acuzaţie în ceea ce priveşte organizarea. (...)“. Întrebat de jurnalişti dacă se consideră o victimă colaterală, Rudel Obreja a declarat că „nu e stilul meu să mă victimizez“, adăugând că „ţinta acestui dosar era Elena Udrea şi este în continuare“(...)

„Sufleteşte sper ca măcar trei din cei cinci judecători să înţelegă că nu e nciun fel de infracţiune aici, că totul e o însăilare de probe mincinoase. Nimeni nu mă recunoaşte, nimeni nu spune că am făcut ceva. Există un singur martor mincinos, al DNA, care spune că mi-a făcut mie cunoştinţă cu acel «moldovean». Am cerut o expertiză independentă şi la fond, şi la apel. Mi-a fost fost respinsă! Sunt condamnat pentru infracţiuni fiscale care au la bază raportul DNA. Cum se poate să nu avem o expertiză independentă? E strigător la cer. Vor să ne execute. Asta-i viaţa“, a mai declarat Rudel Obreja la Curtea Supremă.

Tudor Breazu, apropiatul Elenei Udrea, a depus mărturie la Curtea Supremă

Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Breaza ale Elenei Udrea, şi administratorul sediului PDL Bucureşti la data comiterii faptelor, cel care în primă instanţă are o condamnare la 3 ani cu executare în acest dosar, a fost audiat astăzi în faţa judecătorilor de la Curtea Supremă. În acest dosar, în care a fost acuzat de laure de mită, Brezu este acuzat că ar fi facilitat transferul sumei de 47.000 de euro - 26.000 după plata taxelor şi impozitelor aferente acestei sume, de la omul de afaceri Ştefan Lungu către inculpata Elena Udrea.

Concret acesta a declarat instanţei că suma de bani, despre care procurorii au susţinut că a reprezentat mită pentru inculpata Elena Udrea, fapt recunoscut de omul de afaceri Ştefan Lungu, transferată prin conturile firmei sale a fost utilizată de Topoliceanu Ana Maria în scopuri personale şi că aceşti bani nu ar fi ajuns niciodată la fostul ministru al Dezvoltării.

„În toamna anului 2010, am fost administratorul sediului organizaţiei PDL Bucuresti al cărui presedinte era Elena Udrea. Activitate pentru care am fost renumerat cu suma de 2.000 de euro, pe care mi-i înmâna inculpata Udrea Elena Gabriela. Din câte îmi amintesc suma de 26.000 euro au intrat în cont în tranşe, prima tranşă fiind virată în luna decembrie 2010. Eu nu am avut nicio discuţie cu inculpatele Elena Udrea şi Topoliceanu Ana maria şi nu am avut niciun indiciu că aceşti bani sunt pentru Udrea. Le-am făcut la solicitarea că banii sunt ai acesteia, ai inculpatei Topoliceanu, şi din motiv că au fost achiziţionate vacanţe călătorii pentru aceasta. Toate cheltuielile au fost de natură personală pentru dna Topoliceanu Ana Maria, şi nu au mers către organizaţia PDL, sau Elena Udrea”, a declarat acesta.

Istoricul Dosarului

Elena Udrea a fost condamnată de Curtea Supremă, pe 29 martie 2017, la şase ani de închisoare cu executare în dosarul "Gala Bute" pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

În acelaşi dosar, Rudel Obreja, fost preşedinte al Federaţiei Române de Box, a fost condamnat la cinci ani închisoare cu executare, iar Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, a primit trei ani de închisoare cu executare. Ion Ariton, fost ministru al Economiei, a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, a primit un an şi şase luni cu suspendare, Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a primit patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, trei ani de închisoare cu suspendare, şi Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme, doi ani şi şase luni cu suspendare.
 

Rudel Obreja la Curtea Supremă

Curtea a mai decis ca fostul ministru Elena Udrea să plătească aproape 3 milioane de euro despăgubiri.

Acuzaţiile

Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care inculpata îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile, cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la 'Gala Bute', prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

Elena Udrea a urmărit ultimele termene ale procesului din Costa Rica

De la începutul lunii februarie a acestui an, fostul ministru al Dezvoltării şi principalul inculpat în acest dosar, Elena Udrea se află în Costa Rica, alături de buna ei prietenă, fosta şefă DIICOT, Alina Bica. La termenele din acest dosar, după această dată, apărătorii Elenei Udrea au încercat să motiveze absenţa acesteia de la termenele de judecată invocând starea de sănătate a clientei lor. Completul de cinci judecători de la Curtea Supremă a respins însă de fiecare dată cererile avocaţilor de a depune de la dosar expertizele medicale efectuate în Costa Rica. Fostul ministru al Dezvoltării a transmis însă, pe mai multe canale media, că este însărcinată, iar în urmă cu două săptămâni a susţinut că a pierdut unul dintre gemeni, şi că medicii i-au recomandat o perioadă de odihnă totală.

În urmă cu o lună de zile Udrea declara pentru un post TV că nu se gândeşte la o condamnare în acest dosar şi ia în calcul o reîntoarcere în ţară. „De ce să ne gândim la un lucru atât de abuziv? Să ne gândim că o să am parte de o judecată corectă (...) şi într-o astfel de situaţie nu pot să fiu decât achitată. Eu la asta mă gândesc. Îmi dă speranţe că Orban a fost achitat. Avea acuzaţie că ceruse bani, îmi aduce mari speranţe că în două dosare în care sunt acuzată că am primit bani şi eu voi fi achitată". 

De menţionat este şi faptul că în motivarea sentinţei din martie 2017 în cazul pedepsei acordate Elenei Udrea, completul de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a considerat, ca elemente atenuante, faptul că aceasta nu a avut antecedente penale şi că s-a prezentat la toate termenele de judecată.