UPDATE Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit procedura de alegere a completelor de 5

Secţia pentru Judecători a CSM a hotărât, miercuri, soarta completelor de 5 judecători de la Curtea Supremă, după motivarea deciziei CCR. Preşedintele Consiliului, Simona Marcu, a declarat că magistraţii vor crea condiţiile astfel încât completele de 5 să redevină funcţionale.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistaturii a recomandat, miercuri, Curţii Supreme să mărească numărul completelor de 5 judecători în materie penală, de la două câte sunt în prezent, la cel puţin trei. „Secţia pentru judecători recomandă înfiinţarea unui număr optim de completuri de 5 judecători, de cel puţin 3 completuri în materie penală şi 3 completuri în alte materii decât cea penală”, se arată în decizia judecătorilor CSM care a venit după aproape 4 ore de deliberări. 

Hotărârea CSM vine în contextul în care activitatea completelor de 5 judecători a fost paralizată de decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) cu privire la modul de formare a acestora. În motivarea acestei decizii, judecătorii constituţionali susţineau că „dată fiind conduita sancţionabilă sub aspect constituţional” a Curţii Supreme îi revine CSM-ului obligaţia de a stabili un regulament cu privire la legala compunere a completelor de 5. Astfel, potrivit recomandărilor formulate de către CSM, „judecătorii care vor face parte din aceste completuri sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cadrul unei proceduri neutre, publice, transparente”. Pentru a asigura transparenţa acestei trageri la sorţi, CSM recomandă ca decanul de vârstă al judecătorilor instanţei supreme să participe în mod obligatoriu la efectuarea tragerii la sorţi şi ca acesta să verifice prin citire, în prezenţa celorlalţi judecători, numele judecătorilor înscrişi pe bilete. În plus, tragerea la sorţi va trebui să fie înregistrată audio-video. „Toate dosarele aflate în prezent pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de competenţa completurilor de 5 judecători, înfiinţate din anul 2014 şi până în prezent, se repartizează aleatoriu, în sistem informatizat, completurilor nou înfiinţate de 5 judecători”, se arată în continuare în noul regulament al CSM.

CSM mai precizează că „prezenta hotărâre se aduce la îndeplinire de îndată, în vederea creării premiselor pentru rezolvarea potenţialelor situaţii cu caracter urgent apărute în activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”. În plus, se specifică şi faptul că toate dosarele înregistrate pe rolul Curţii Supreme, până la sfârşitul anului 2018, de competenţa completelor de 5 judecători, vor fi repartizate completelor nou înfiinţate. Curtea Supremă a decis luni să amâne pentru 14 ianuarie toate cele 25 de dosare aflate pe rolul completelor de 5 judecători, printre care şi cele în care sunt judecaţi, între alţii, Liviu Dragnea, Victor Ponta, Toni Greblă, Sebastian Ghiţă, Viorel Hrebenciuc. Odată cu publicarea noului regulament de către Consiliul Superior al Magistraturii, Colegiul de Conducere al ÎCCJ poate stabili acum numărul completelor de 5 judecători şi să purceadă la o nouă tragere la sorţi. 

Redăm comunicatul CSM: 

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii ( cu unanimitatea, respectiv majoritatea voturilor şi cu 1 abţinere -  judecător Tarcea Cristina Iulia) a dispus emiterea unei hotărâri în vederea respectării exigenţelor expuse în conţinutul Deciziei nr. 685 din data de 7 noiembrie 2018 a Curţii Constituţionale a României, după cum urmează:

Art. 1. – Secţia pentru judecători recomandă înfiinţarea unui număr optim de completuri de 5 judecători, de cel puţin 3 completuri în materie penală şi 3 completuri în alte materii decât cea penală, care să asigure conformarea cu exigenţele expuse în Decizia Curţii Constituţionale nr. 685/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 29 noiembrie 2018 (paragrafele 188 şi 196), sub aspectul garanţiilor impuse de respectarea dreptului la un proces echitabil.

Art. 2. – Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în aplicarea dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, comunică Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numărul de completuri de 5 judecători în materie penală şi în alte materii decât cea penală, precum şi structura acestor din urmă completuri din punct de vedere al reprezentativităţii judecătorilor din cadrul secţiilor instanţei supreme.

Art. 3. – După comunicarea prevăzută la art. 2, judecătorii care vor face parte din aceste completuri sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cadrul unei proceduri neutre, publice, transparente, după cum urmează:

- tragerea la sorţi se realizează după convocarea tuturor judecătorilor în activitate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în scopul desfăşurării acestei proceduri; lipsa unuia sau mai multor judecători convocaţi nu împiedică desfăşurarea procedurii; la şedinţa publică în care are loc tragerea la sorţi poate participa orice persoană interesată;

- decanul de vârstă al judecătorilor instanţei supreme participă în mod obligatoriu la efectuarea tragerii la sorţi; în cazul în care acesta se află în imposibilitate obiectivă de participare, este înlocuit de următorul judecător, în ordinea descrescătoare a vârstei;

- tragerea la sorţi se înregistrează audio-video;

- tragerea la sorţi se va realiza dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/secţiilor respective;

- decanul de vârstă al judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va verifica prin citire, în prezenţa celorlalţi judecători, numele judecătorilor înscrişi pe bilete în vederea tragerii la sorţi şi va proceda la introducerea acestora în dispozitive (bile) identice, care să asigure secretul numelui;

- dispozitivele menţionate vor fi introduse în urne separate corespunzătoare completurilor în materie penală, respectiv în alte materii decât cea penală; bilele cu numele preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vor fi introduse în urna corespunzătoare secţiei din care provin; - preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va extrage numărul de judecători necesar în vederea compunerii tuturor completurilor de 5 judecători;

- după tragerea la sorţi a titularilor completurilor de 5 judecători, se va proceda la întocmirea listei de permanenţă pentru materia penală, respectiv pentru alte materii decât cea penală, ordinea permanenţei fiind stabilită prin tragerea la sorţi a tuturor celorlalţi judecători ai secţiei/secţiilor respective, care vor asigura, prin rotaţie, în ordinea intervenţiei situaţiilor de înlocuire, participarea în completuri în cazul înlocuirii titularului în condiţiile legii; aceste situaţii se notează într-o evidenţă specială;

- rezultatele tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de judecătorul care a participat la procedură.

Art. 4. – (1) După efectuarea tragerii la sorţi, în condiţiile art. 3, toate dosarele aflate în prezent pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de competenţa completurilor de 5 judecători, înfiinţate din anul 2014 şi până în prezent, se repartizează aleatoriu, în sistem informatizat, completurilor nou înfiinţate de 5 judecători.

(2) Preşedintele fiecărui complet ia măsurile urgente în vederea judecării cauzei, inclusiv sub aspectul stabilirii termenului.

(3) Toate dosarele care vor fi înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie până la sfârşitul anului 2018, de competenţa completurilor de 5 judecători, vor fi repartizate completurilor nou înfiinţate potrivit prezentei hotărâri.

Art. 5. – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va comunica Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii procesul verbal prevăzut la alin. (3), precum şi măsurile administrative dispuse în conformitate cu art. 4 alin. (1).

Art. 6. – Prezenta hotărâre se aduce la îndeplinire de îndată, în vederea creării premiselor pentru rezolvarea potenţialelor situaţii cu caracter urgent apărute în activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pentru desemnarea completurilor de 5 judecători care vor funcţiona în anul 2019, Secţia pentru judecători va adopta o hotărâre în acest sens.

Art. 7. – Prezenta hotărâre se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii

CSM dezbate situaţia compeltelor de 5

Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Secţiei pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), se află punctul 24779/2018, referitor la "efectele deciziei nr. 685 din data de 7 noiembrie 2018 a Curţii Constituţionale a României".

"Mâine (miercuri -n.r.) la 12.00, vom avea Secţie pentru judecători şi vom da o hotărâre de principiu care să deblocheze activitatea completurilor de 5 judecători. Secţia pentru judecători are, potrivit legii organice, atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor. Punctual, în problema acestor completuri, vom respecta decizia CCR şi vom crea condiţiile, în limita competenţelor noastre, ca acestea să redevină funcţionale cât mai urgent", a declarat, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Simona Marcu, informează Mediafax.

În motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a stabilit că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completelor de 5 judecători, magistraţii au precizat că obligaţia de a identifica soluţiile, la nivel de principiu, cu privire la legala compunere a completurilor de judecată şi de a asigura punerea lor în aplicare revine Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Motivarea CCR publicată săptămâna trecută nu reuşeşte să clarifice definitiv procedura de stabilire a acestor complete. Asta pentru că, după ce susţine că judecătorii Curţii Supreme trebuie să asigure „de îndată” constituirea noilor complete, prin tragerea la sorţi a tuturor membrilor acestora, în paragraful imediat următor apare o prevedere vagă ce pare a stabili un rol pentru Consiliul Superior al Magistraturii în desemnarea acestor complete. „Dată fiind conduita sancţionabilă sub aspect constituţional a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Colegiul de conducere, care nu este de natură să ofere garanţii cu privire la restabilirea corectă a cadrului legal de funcţionare a Completelor de 5 judecători, revine CSM (...) obligaţia de a identifica soluţiile la nivel de principiu cu privire la legala compunere a completelor de judecată şi de a asigura punerea lor în aplicare”, se arată în textul motivării.

Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, spune că formularea din motivare adaugă la lege şi prin neclaritatea ei va oferi noi motive de contestare a acestor complete. „CCR nu trebuia să dispună CSM-ului ce să facă. Legea spune clar că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabileşte componenţa completelor de 5 judecători. Pur şi simplu adaugă la lege. Este inadmisibil ca CCR să dea dispoziţii CSM-ului şi să susţină că instanţa supremă nu mai poate face acest lucru pentru că s-a decredibilizat în ochii opiniei publice. Această exprimare vagă va oferi o nouă bază de contestare a viitoarelor complete de 5 judecători, iar efectul va fi că se va întârzia foarte mult formarea acestora”, este de părere Augustin Zegrean. 

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, luni, ca 25 de cauze ale completele de 5 judecători să fie amânate pe 14 ianuarie, în urma deciziei Curţii de Apel Bucureşti privind anularea tragerii la sorţi a completelor din 9 noiembrie. Între procese se numără şi cel al lui Liviu Dragnea, dar şi cel al lui Toni Greblă.

La Completul numărul 1 de 5 judecători, care urma să intre în şedinţa de judecată din data de 3 decembrie, se află în apel cauzele lui Liviu Dragnea- apelul în dosarul anagajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, Sebastian Ghiţă - dosarul privind intervenţiile la vârful Poliţiei şi Parchetului Prahova, Victor Ponta - dosarul Turceni-Rovinari - şi cauza privindu-l pe actualul secretar general al Guvernului, Toni Greblă.