Trei motive pentru care Botiş trebuie să-şi dea demisia

0
0

Soţia ministrului Muncii, doi consilieri ai ministrului şi fosta sa purtătoare de cuvânt sunt implicaţi într-un proiect pe bani europeni. Asociaţia Parteneriat Euractiv Bistriţa, în care sunt implicaţi Ligia Botiş şi trei subordonaţi ai ministrului, a obţinut un proiect la două săptămâni după ce Ioan Botiş a devenit ministru

Citiţi şi:

Ministrul Botiş anunţă că demisionează dacă se dovedeşte că se află într-un conflict de interese

Ioan Botiş îşi cere public scuze cetăţenilor din Bistriţa

Asociaţia Parteneriat Euroactiv Bistriţa a fost înfiinţată în 2007, cu scopul precis de a accesa bani europeni şi pentru a „contribui la promovarea dezvoltării locale durabile", spune unul dintre fondatorii organizaţiei. De atunci şi până la sfârşitul anului trecut, organizaţia nu a derulat niciun program. Primul proiect încheiat cu succes a fost depus şi acceptat de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU), după învestirea lui Ion Botiş la Ministerul Muncii, instituţia de care aparţine AMPOSDRU. Implicarea Ligiei Botiş într-un proiect derulat de o instituţie din subordinea ministerului condus de soţul său a fost dezvăluită acum câteva zile de portalul local ­www.timponline.ro.

A plătit cu demisia nevestei

Imobilul bun la toate din strada Cloşca nr. 3 Bistriţa



Ieri, ministrul Botiş a anunţat că soţia sa a demisionat din proiect, dar el nu-şi va da demisia până când Agenţia Naţională de Integritate (ANI) nu va constata clar existenţa unui conflict de interese. Ieri, ANI şi Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) ­s-au autosesizat din oficiu şi au declanşat investigaţii referitoare la proiectul „Şansa la demnitate" derulat Asociaţia Parteneriat Euroactiv Bistriţa. Potrivit DLAF, „există indicii privind încălcarea legislaţiei naţionale şi comunitare în legătură cu conflictul de interese" în care s-ar afla ministrul Ioan Botiş. Ministrul Ioan Botiş nu ar trebui să mai aştepte rezultatul anchetelor, fiindcă există trei motive pentru a-şi prezenta demisia:

image

Ligia Botiş, soţia ministrului



1 Soţia sa, Ligia Botiş, a fost angajată consilier în echipa managerială a proiectului „Şansa la demnitate", după ce soţul său, Ioan Botiş, a ajuns ministru. Proiectul a fost depus în format electronic la data de 19 septembrie, la 16 zile după ce Ioan Botiş a fost învestit ca ministru al Muncii.

2
Trei dintre subordonaţii săi foarte apropiaţi fac în continuare parte din echipa de management a proiectului pe bani europeni. Alina Căpraru a fost partenerul de cuvânt al lui Botiş pe vremea când acesta era directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Bistriţa-Năsăud. După ce Botiş a devenit deputat, în 2008, Alina Căpraru a fost numită şefa cabinetului de parlamentar pe care Botiş l-a deschis la Bistriţa, activând în paralel şi la Asociaţia Parteneriat Euroactiv.

Deşi se ocupă de proiect, Căpraru a fost reangajată la AJOFM Bistriţa-Năsăud, la 13 martie anul acesta. În afara Alinei Căpraru, mai există doi bugetari care iau câte 8.400 de lei pe lună pentru că sunt implicaţi în „Şansa la demnitate". Este vorba de doi consilieri de la cabinetul ministrului Botiş, pe care acesta i-a adus cu el de la Bistriţa: Irina Hădărean Şomlea şi Ioan Iany Moroşanu. Înainte de a-l însoţi în Capitală pe Botiş, cei doi i-au fost subordonaţi la Bistriţa.

3 Plăţi înaintea altora. Proiectul Asociaţiei Parteneriat Euroactiv a fost depus în formă electronică la 19 septembrie 2010, adică la 16 zile după ce Ioan Botiş a fost învestit ca ministru. Proiectul a fost aprobat la 1 octombrie, iar contractul de finanţare s-a semnat la 28 octombrie 2010. Peste numai o lună, la 29 noiembrie, proiectul „Şansa la demnitate" avea posibilitatea să şi primească în cont prefinanţarea.

„Felicitări doamnei ministru pentru că a primit aşa de repede prefinanţarea", au fost primele cuvinte rostite de Flavia Preda, de la Coaliţia ONG pentru Fonduri Structurale, la aflarea termenului. Flavia Preda a relatat că după depunerile de proiecte din septembrie anul trecut s-a declanşat un mare scandal: „A fost o perioadă foarte agitată, pentru că AMPOSDRU s-a grăbit să acorde finanţări de 30% din valoarea proiectului şi ­n-au mai ajuns bani pentru toate proiectele".

Contractele care au schimbat regula

image

Alina Căpraru, persoană de încredere


Organizaţiile neguvernamentale şi firmele beneficiare au început să discute la sfârşitul lui noiembrie problemele apărute în acordarea prefinanţărilor. Unele proiecte primiseră banii, pentru altele nu mai existau fonduri. Au urmat întâlniri în grup la sediul AMPOSDRU, iar unii dintre beneficiari „şi-au exprimat suspiciunea că unele proiecte ar fi fost favorizate în acordarea prefinanţărilor", a povestit Preda. Din cauza acestor probleme, la începutul lui 2011, Autoritatea de Management POSDRU a modificat contractele, hotărând ca prefinanţarea să nu mai fie dată în procent de 30%, ci de numai 10%, ca să „prindă" cât mai mulţi.

Coaliţia a cerut la AMPOSDRU lista în ordine cronologică a proiectelor care au primit anul trecut 30% şi lista cererilor de prefinanţare depuse, tot în ordine cronologică. După foarte mult timp, ­AMPOSDRU a răspuns că nu poate oferi aceste date, deoarece sunt „confidenţiale". Coaliţia pentru Fonduri Structurale le-a prezentat răspunsul unor reprezentanţi ai Comisiei Europene sosiţi la Bucureşti, iar aceştia au explicat că informaţiile solicitate nu sunt „confidenţiale", aşa cum bănuiau şi ONG-urile.

Văzând că Autoritatea de Management nu ţine cont de recomandarea celor din Comisia Europeană, Coaliţia i-a trimis o sesizare şi ministrului Ioan Botiş, cerându-i listele. Nu au primit răspuns încă. Dacă Botiş ar da publicităţii cele două liste, s-ar vedea clar dacă Asociaţia Parteneriat Euroactiv, care o plăteşte pe soţia sa, a fost privilegiată sau nu la virarea prefinanţării.

De unde vin banii

Proiectul „Şansa la demnitate" are o valoare de 2,131 milioane de lei, adică aproape 500.000 de euro. Din aceşti bani, 1,9 milioane de lei vin de la Uniunea Europeană, 187.000 de lei de la bugetul de stat, iar 44.748 de lei reprezintă contribuţie proprie a Asociaţiei Parteneriat Euroactiv Bistriţa.

Parteneri şi în altă firmă

Trei dintre subordonaţii ministrului Botiş şi care sunt acum implicaţi în proiectul Asociaţiei Euroactiv sunt asociaţi şi într-o altă firmă, Euroactiv Job SRL, care se ocupă de recrutări pentru joburi în străinătate. Este vorba despre Alina Căpraru, fosta sa şefă de cabinet, consilierul său, Ioan Moroşanu, şi Irina Hădărean Şomlea, fostă angajată a AJOFM Bistriţa-Năsăud. Până recent, şi Ligia Botiş a fost asociată la Euroactiv Job, dar s-a retras. În martie 2011, Ioan Botiş spunea că această firmă a soţiei sale nu va accesa niciodată fonduri europene.

Afacerea Puwak s-a lăsat cu condamnări

image

Hildegard Puwak a plătit scump lăcomia rudelor



Un caz similar celui în care se află ministrul Ioan Botiş s-a petrecut în anul 2003, când ministrul PSD al Integrării Europene, Hildegard Puwak, a fost de asemenea acuzată că familia sa a beneficiat de fonduri UE. Scandalul a fost detonat în iulie 2003, când ziarul „Adevărul" a arătat că fiul şi soţul ministrului, Iosif şi Mihai Puwak, accesaseră, prin firmele în care erau asociaţi, patru proiecte cu finanţare europeană, în cadrul programului „Leonardo da Vinci", derulat de Ministerul Educaţiei. Finanţarea proiectelor însuma ceva mai mult de 150.000 de euro şi viza programe de pregătire profesională derulate în parteneriat cu firme şi instituţii din ţări ale Uniunii Europene.

Puwak a minţit

Ministrul Hildegard Puwak a reacţionat şi, printr-un comunicat de presă, a precizat că toate cele patru proiecte fuseseră aprobate în anul 2000, înainte ca ea să preia portofoliul Integrării Europene, iar în acel moment se aflau în derulare. Investigaţiile de presă ulterioare aveau să dovedească însă că ministrul minţise: două dintre proiecte se derulaseră, de la bun început, în timpul mandatului său.

PNA îngroapă, DNA dezgroapă

În continuare, „Adevărul" a mai arătat că vicepreşedinte al Comitetului de aprobare a dosarelor era un director din chiar Ministerul Integrării Europene, iar partenerii din Germania implicaţi în cele patru proiecte erau rude şi prieteni ai familiei Puwak, emigraţi în urmă cu mai ­mulţi ani. În urma dezvăluirilor de presă, Hildegard Puwak a fost nevoită să demisioneze în octombrie 2003.

Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA) a declanşat o anchetă, însă a dispus neînceperea urmăririi penale în decembrie 2003. Dosarul a fost redeschis în anul 2005 de către Departamentul Naţional Anticorupţie, succesorul PNA.  DNA avea să dovedească faptul că banii nu au fost cheltuiţi în scopul pentru care fuseseră solicitaţi, iar în procesele ce au urmat Iosif Puwak a fost condamnat definitiv la 2 ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, iar Mihai Puwak, tot definitiv, la trei ani cu suspendare.

image
Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite