Societăţile „suveică“ ale milionarului Sebastian Ghiţă

Sume impresionante de bani pe care firmele IT ale lui Sebastian Ghiţă le primeau de la stat, erau transferate prin mai multe societăţi „suveică” şi în final ajungeau în conturile unor apropiaţi ai fostului deputat. Detaliile apar într-unul din dosarele aflate la Curtea Supremă, în care procurorii DNA cer emiterea unui nou mandat de arestare în lipsă.

Milionarul Sebastian Ghiţă ar fi controlat firma Asesoft Internaţional şi după anul 2012 când a fost ales deputat şi a anunţat că s-a retras din societate. Cel puţin aşa susţin procurorii DNA că reiese din mai multe convorbiri telefonice purtate de fostul deputat PSD cu vărul soţiei sale, Sorin Adrian Chirilă, unul dintre oamenii săi de încredere. De altfel, Chirilă ocupa funcţia de administrator al Asesoft Internaţional. Mai multe procese verbale ale unor convorbiri telefonice interceptate între Ghiţă şi Chirilă au fost depuse la Curtea Supremă, în dosarul în care procurorii DNA cer emiterea unui mandat de arestare în lipsă pe numele fostului deputat.

Este vorba de procesul în care Ghiţă este acuzat că i-ar fi dat mită fostului primar al oraşului Ploieşti, Iulian Bădescu (PSD). Şpaga ar fi o vilă într-o zonă rezidenţială a oraşului Ploieşti, în care fostul edil locuieşte în prezent cu familia. În schimbul mitei, Bădescu ar fi dat clubului de baschet Asesoft Ploieşti, în spatele căruia se afla Ghiţă, o finanţare nerambursabilă de la bugetul local de 1.500.000 de lei. Cazul este pe rolul Curţii Supreme din iulie 2015, şi este aproape de finalizarea cercetării judecătoreşti şi de o prima sentinţă.

Imperiul Asesoft: 55 de societăţi

Procurorii DNA susţin că în 2012, Ghiţă s-ar fi retras formal din toate firmele sale, circa 50 de societăţi, nu doar din Asesoft, dar că a continuat să le conducă prin intermediul unor interpuşi, rude sau prieteni. Printre aceştia, sunt enumeraţi: cumnatul lui Ghiţă, Cristian Anastasescu, vărul Sorin Adrian Chirilă, Alexandru Iacobescu şi Vlad Dumitru Iacobescu.

În sprijinul acestor acuzaţii, procurorii DNA au depus mai multe declaraţii ale unor martori şi o informare din 2015 a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) referitoare la tranzacţiile suspecte derulate prin conturile unor societăţi din grupul Asesoft şi implicarea lui Ghiţă în aceste operaţiuni.

Unul dintre foştii apropiaţi ai lui Ghiţă a acceptat să dea la DNA o declaraţie, după ce a primit statutul de martor cu identitate protejată, şi pseudonimul „Gheorghe Manole”. „Ştiu că Sebastian Ghiţă a deţinut firma Asesoft Internaţional până la data când a devenit deputat în Parlamentul României, administrarea societăţii fiind preluată de către Chirilă Sorin-Adrian - vărul soţiei sale. Şi după acest moment administrarea în fapt a Asesoft Internaţional a rămas în sarcina lui Ghiţă Sebastian care coordona întreaga activitate a societăţii respective precum şi a altor societăţi comerciale din grupul Asesoft”, a explicat „Gheorghe Manole”.

Inculpatul a profitat de influenţa deţinută în baza funcţiei pe care o deţinea pentru a obţine sume uriaşe raportat la veniturile la care erau îndreptăţit, procurori DNA

Cum sunt plimbaţii banii de la stat

„Conform informării transmise de ONPCSB, firmele din grupul Asesoft au fost înfiinţate de Ghiţă Sebastian Aurelian şi s-au remarcat prin capacitatea de a obţine contracte bănoase cu statul, în domeniul IT”, arată procurorii DNA. În perioada 2013 – 2014, au fost identificate transferuri de fonduri bidirecţionale, însemnate ca volum şi frecvenţă, între entităţile membre ale grupului, în componenţa cărora sunt incluse fonduri provenite de la trezorerie, încasate de Asesoft Internaţional din contracte încheiate cu statul, de la buget sau din fonduri europene.

Potrivit DNA, care citează infomarea ONPCSB, operaţiunile nu par să aibă un scop economic real, având în vedere că sumele nu au fost folosite în realitate decât pentru a fi transferate succesiv în conturile mai multor apropiaţi ai lui Ghiţă, sau în firmele controlate prin interpuşi. Trei firme au atras atenţia ONPCSB, Asesoft Internaţional, Asesoft Tehnologies şi Sunsmart Integrare It.

„Sume impresionante de bani tranzitează conturile societăţilor mai sus menţionate, iar circuitele descrise nu sugerează o activitate comercială rezonabilă, specifică unei pieţe, ci doar circuite ,«suveică» care – aparent – nu par a indica vreo activitate economică”, mai explică  anchetatorii. Procurorii nu exclud posibilitatea ca prin aceste tranzacţii cei implicaţi să fi urmărit, de fapt, pierderea urmei cel puţin a unei părţi din sumele provenite de la bugetul de stat.

„Ia uite, a sărăcit Ghiţă!”

De exemplu, în cazul banilor pe care clubul Asesoft i-a primit de la Primăria Ploieşti, o parte din aceştia au fost scoşi de la bugetul echipei de baschet. „Cunosc faptul că Sebastian Ghiţă, a direcţionat suma de bani primită cu titlu de sponsorizare, către firma A&S World Travel SRL, administrată de Chirilă Sorin, cu scopul de a retrage banii în numerar şi de a-i folosi în interes personal, simulând în actele contabile cheltuieli fictive cu deplasările, cantonamentele echipei de baschet Asesoft”, şi-a continuat mărturia „Gheorghe Manole”.

Ancheta a dezvăluit că o parte din bani s-au dus către două firme din grupul Asesoft,  Revolution SRL şi A&S World Travel SRL. Surprinzător, fostul primar Bădescu nu a dispus efectuarea niciunui control privind modul de utilizare a finanţării primite de clubul de baschet.

De altfel, unul dintre angajaţii Primăriei Ploieşti, a explicat că această finanţare era surprinzătoare. „Ştiam din anii anteriori că la Legea nr. 350/2005 sumele alocate erau câştigate de echipa de baschet Asesoft şi atunci când s-a discutat la mine în birou…despre această rectificare a bugetului s-a comentat de maniera «Ia uite, a sărăcit Ghiţă», fiind de notorietate că Ghiţă Sebastian deţine Clubul de Baschet Asesoft”, a povestit funcţionarul din Primărie.

Martor: Ghiţă a „intervenit” în alegeri

Un alt martor cu identitate protejată, a povestit la DNA că Ghiţă s-ar fi implicat în alegerile locale din 2012, când Bădescu ar fi fost la un pas să nu fie ales primar. Martorul a povestit cum fostul deputat ar fi venit nervos la sediul de campanie al lui Bădescu, „în noaptea când s-au numărat voturile, aproape de miezul nopţii”. Ghiţă ar fi fost „vizibil iritat, a deschis foarte nervos uşa biroului lui Bădescu Iulian şi a intrat reproşându-i acestuia – pe un ton mai aspru – ceva de genul «Nu eşti în stare să …», după care a închis uşa în urma lui”. Martorul a mai spus la DNA şi ce s-ar fi întâmplat după acest moment. „Ulterior am înţeles dintr-o discuţie purtată cu Marcel Apostolescu – şeful de campanie al lui Bădescu Iulian, că acesta era foarte aproape să piardă alegerile dacă nu s-ar fi «intervenit»”, a precizat martorul sub acoperire.

Cinci dosare, două mandate emise şi alte trei în faza de cerere

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a declarat, joi, că autorităţile române au transmis miercuri, la Belgrad, la ora 13.30, toate documentele pentru extrădarea lui Sebastian Ghiţă. „Sunt 475 de pagini, documentaţia a fost tradusă de noi cu un efort susţinut şi inregistrată la Ministerul Justiţiei din Serbia”, a  declarat Toader. Fostul deputat PSD a fost arestat pe 14 aprilie în Belgrad, la aproape patru luni după ce a reuşit să scape de filajul poliţiştilor. Pe numele său autorităţile din România au emis două mandate de arestare preventivă în lipsă.

Procurorii DNA cer magistraţilor să emită alte trei mandate de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Ghiţă. Practic, fostul parlamentar ar putea avea mandate de arestare în lipsă în toate cele cinci dosare în care este judecat sau cercetat. În cel mai recent dosar deschis de DNA, Ghiţă este cercetat şi pentru mdul în care firmele din grupul Teamnet/Asesoft primeau bani din contractele publice cu statul. În acest caz mai sunt cercetaţi, Cristian Anastasescu, administrator Asesoft International şi Bogdan Padiu, director general Teamnet International.