Exclusiv Sfârșitul statului-națiune în UE? Conceptul, explicat de un expert român care îi pune pe jar pe suveraniști

Este „federalizarea negociată” sfârșitul statelor naționale sau singura șansă a UE în fața marilor superputeri? În timp ce suveraniștii agită spiritele, politologul Gabriela Ciot, expert în negocieri europene, demontează miturile populiste și propune o reformă radicală în cadrul UE.

Liderii statelor europene s-au întrunit la summitul Consiliului European, la Bruxelles. FOTO: FB

Summitul Consiliului European, care a început joi, 18 iunie, la Bruxelles, are pe agendă situația din Ucraina, impulsionarea competitivității scăzute a Uniunii Europene, Cadrul Financiar Multianual, apărarea și securitatea, precum și situația din Orientul Mijlociu, migrația și alte teme de actualitate.

Cu acest prilej, liderii europeni reuniți în capitala Belgiei discută și despre deschiderea primului grup tematic de capitole în cadrul negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Cele două țări au devenit state candidate în iunie 2022.

În sfârșit, deși nu este o temă inclusă oficial pe agenda discuțiilor, șefii de stat reuniți la summitul Consiliului European vor lua în discuție și în acest an proiecte precum integrarea europeană într-o Uniune Europeană cu mai multe viteze sau a cercurilor concentrice.

De altfel, în ultima perioadă s-a discutat tot mai mult despre o reorganizare a Uniunii Europene, una care să asigure o integrare mai profundă a tuturor statelor, chiar dacă unele constituie un nucleu al UE, iar altele, în funcție și de implicarea lor, le urmează pe diferite paliere. Este așa-numitul concept de federalizare negociată, la care se referă politologul Gabriela Ciot, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, într-o analiză pentru „Adevărul”.

Gabriela Ciot este profesor la Facultatea de Relații Internaționale a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Ea este expert în negocieri, a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și a fost luată la un moment dat în calcul pentru funcția de comisar european din partea României. Gabriela Ciot explică de ce un subiect precum federalizarea Uniunii Europene ar trebui să fie pus pe tapet.

În opinia sa, este vorba despre o temă de geopolitică pură, de un nivel conceptual ridicat, care explică de ce actualul sistem - interguvernamentalismul statelor europene - și-a atins limitele în fața unor superputeri ca Statele Unite ale Americii, China și Rusia.

Subiectul este cu atât mai mult de actualitate cu cât Uniunea Europeană, în general, și România, în particular, traversează o perioadă complicată. Partidele eurosceptice profită din plin de lipsa acestor dezbateri și încearcă, spune ea, să acrediteze ideea că o integrare mai profundă europeană, echivalentă cu federalizarea, înseamnă sfârșitul statului-națiune. Gabriela Ciot demontează însă mitul populist conform căruia „Bruxelles-ul vrea să desființeze națiunile și identitatea culturală”.

Mitul populist demontat: „Bruxelles-ul nu vrea să desființeze națiunile”

„Formula pe care cred că ar trebui să mergem sau noul concept este acela - și mi-a plăcut mult ideea aceasta - de federalizare negociată, care poate să devină nucleul conceptual al unei reflexii originale asupra viitorului Europei. Pentru că eu consider că aceste limite ale interguvernamentalismului -și vedem și noi - au fost atinse. Vorbim despre federalizare negociată în sensul că federalizarea se referă, după cum bine știm, la acest concept al statelor-națiune. Practic, acest proiect ar trebui să fie o preocupare principală pentru liderii actuali și ar reprezenta o contribuție importantă a acestora la construcția europeană. Așa cum Uniunea Europeană – ne referim aici la generația lui Monnet, Schuman, Konrad Adenauer – a avut misiunea de a transforma rivalitatea franco-germană într-un proiect de pace prin Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, iar apoi a urmat generația liderilor de la Delors, cu această viziune extraordinară de a crea zona euro”, spune Gabriela Ciot.

Politologul Gabriela Ciot a fost propusă în trecut pentru postul de comisar european. FOTO: Arhivă

Această propunere sau această nouă modalitate de a accelera integrarea europeană poate să se concretizeze numai printr-un proiect privitor la federalizarea Uniunii Europene, spune ea.

„Asta ar permite o transformare a blocului comunitar într-un actor politic și strategic, capabil să acționeze autonom. Pentru că tout vorbim de autonomie strategică și, practic, ne axăm pe utilizarea aceasta a Green Deal-ului, care a fost insuficient de bine înțeleasă de liderii statelor membre. Și atunci, această reconfigurare a ordinii internaționale poate să aducă o fereastră de oportunitate liderilor europeni pentru a propune o federalizare pe baza negocierii”, adaugă experta.

Uniunea Europeană nu mai poate amâna acest proces, care apare ca inevitabil în următorii ani. Evident, partidele eurosceptice, care se autodefinesc ca suveraniste, se opun ideii de federalizare și o fac pornind de la premisa eronată că aceasta ar echivala cu sfârșitul statelor naționale.

Un nou cadru politic superior: Redefinirea, nu abandonarea statului-națiune

„Practic, este vorba de o negociere mult mai amplă, mult mai sofisticată decât aceea care a determinat realizarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului sau a Tratatului de la Maastricht. Vorbim de momente importante în evoluția Uniunii Europene și, în prezent, integrarea are nevoie, din punctul meu de vedere, de o nouă abordare. Aceea de a transforma Uniunea Europeană într-un actor politic și strategic conform acestor momente de reorganizare a ordinii internaționale pe care noi le trăim. Desigur, aici am în vedere nu o renunțare la statul-națiune, ci o redefinire a acestuia într-un cadru politic superior. Deci nu mă refer la o revizuire a tratatelor, pentru că abordarea acestui subiect din această perspectivă devine, de foarte multe ori, anecdotică”, explică Gabriela Ciot.

Evident, federalizarea presupune și transferarea anumitor competențe naționale către Bruxelles, însă, subliniază Gabriela Ciot, nu este vorba despre un proces dăunător.

„Așa cum știți, formarea statelor moderne a presupus transferul unor competențe de la comunitățile locale către cele de la nivel național. Din această perspectivă, federalizarea europeană ar presupune transferul unor competențe strategice de la nivel național către cel continental. Această abordare continentală cumva ar deschide și perspectiva pentru o viitoare extindere a Uniunii Europene, însă procesul trebuie să se facă cu menținerea identităților politice, culturale și constituționale ale statelor membre. Atunci nu ar mai exista aceste neînțelegeri, iar mișcările populiste și de extremă dreaptă nu ar mai putea exploata vulnerabilitățile”, mai spune politologul.

Armonizarea suveranităților: Cum pot coexista interesul național și cel european

În opinia sa, federalizarea impune și o altă dezbatere ce ține de o redefinire a conceptului de suveranitate – unul hulit de așa-numiții progresiști, fără a fi înțeles în totalitate, și speculat de așa-numiții suveraniști, care însă îi dau o conotație greșită și dramatizează lucrurile. În realitate, suveranitatea Uniunii Europene și cea a statelor naționale nu se autoexclud, ci pot foarte bine să fie armonizate, susține Gabriela Ciot.

Ea precizează, de asemenea, că nu este vorba despre o ștergere a identităților politice sau constituționale, ci despre cel mai sofisticat proces de negociere din istoria UE pentru redefinirea suveranității. Asta ar presupune o mutare de competențe strategice în domenii precum apărare, energie și tehnologie, de la nivel național la nivel continental, lăsând culturile intacte.

„Nu este vorba de o simplă revizuire a tratatelor, ci cred că ar fi vorba de cea mai sofisticată negociere politică din istoria integrării europene. Discuția ar putea să meargă înspre o redefinire a suveranității europene, pentru că cele două nu se exclud: cea națională și cea europeană. Prin acest proiect al federalizării am recunoaște cumva că legitimitatea Uniunii nu derivă exclusiv din consensul interguvernamental. Vedem că, în prezent, guvernanța politică a Uniunii Europene merge pe această metodă interguvernamentală. Să ne amintim însă că constituirea Uniunii Europene, în forma sa inițială, a fost bazată pe metoda comunitară. Așadar, ideea mea este de o reinterpretare a acestei metode comunitare, ținând seama, desigur, de toate vulnerabilitățile interne și externe prezente în acest moment. Iar prin această federalizare, scopul principal ar fi de a obține o legitimitate politică directă, ceea ce ar facilita și reprezentarea interesului comun european”, punctează Gabriela Ciot.

Ea admite că în acest moment Uniunea Europeană nu are relevanța pe care și-ar dori-o la nivel global. Federalizarea urmează să schimbe lucrurile și ar aduce o putere sporită de negociere pentru Bruxelles în raport cu alte superputeri.

„Uniunea Europeană, deși are o importantă putere economică, vedem că nu reușește să își obțină un loc de actor global pe scena internațională. Din păcate, vorbim de trei superputeri care astăzi se concretizează și care sunt extrem de active la nivel global, să le spunem în ordinea corectă: Statele Unite, China și Federația Rusă. Iar Uniunea Europeană nu găsește formula politică și strategică de a-și câștiga acest loc de actor global. De ce? Poate pentru că formulele pe care le-a utilizat până acum și-au atins limitele, iar liderii Europei nu fac în prezent decât un management al crizelor. Așadar, această arhitectură instituțională a Uniunii Europene trebuie să fie regândită”, consideră Gabriela Ciot.

Cum s-ar schimba instituțiile cheie: Comisia ca secretariat, Consiliul „Cameră a Statelor”

Există deja mai multe idei pentru o regândire a Uniunii Europene și a modului său de funcționare.

„Pornesc de la câteva propuneri pe care eu le-am pregătit, dar, desigur, liderii europeni vor avea foarte probabil și alte abordări. Vedem că actuala modalitate de luare a deciziilor și-a atins limitele și se încearcă foarte mult să se meargă înspre votul cu majoritate calificată, care ar pune anumite state în poziții nefavorabile, pentru că nu s-ar mai putea realiza acea minoritate de blocaj. Una dintre propunerile mele ar fi ca pe viitor Comisia Europeană să funcționeze ca un secretariat general al Uniunii, cu un rol de coordonare administrativă, monitoring și implementare a politicilor adoptate la nivel federal. Această federalizare, repet, nu o văd sub forma unei Confederații Elvețiene, ci trebuie să fie gândită strict pe specificul nostru”, mai spune experta.

Și Consiliul European ar putea primi un „refresh”. În prezent, acesta este format din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre, președintele Comisiei Europene și președintele Consiliului European. Gabriela Ciot vede o regândire a acestei instituții fără ca ea să își piardă din relevanță.

„Probabil Consiliul Uniunii Europene ar putea fi transformat într-o Cameră a Statelor, similară senatelor federale existente în alte sisteme politice. Astfel, statele membre și-ar păstra rolul de participant direct la procesul decizional. Am vorbi de un sistem bicameral, iar acesta ar permite reconcilierea celor două surse fundamentale de legitimitate ale Uniunii Europene: cetățenii europeni și statele membre. Pentru toți cetățenii, inclusiv pentru cei români, acest lucru ar duce la o creștere a democrației participative”, explică Gabriela Ciot.

În viziunea sa, Parlamentul European ar urma să primească puteri noi și să fie stabilit clar ca principala instituție legislativă a Uniunii Europene, peste deciziile căreia nu se poate trece.

„Parlamentul European ar avea puteri sporite pentru că ar deveni principala instituție legislativă și politică a Uniunii. Așadar, ar avea drept de inițiativă legislativă și responsabilitate directă pentru reprezentarea cetățenilor. Atunci și negocierea europeană ar căpăta o tentă mult mai politică, pentru că, până la urmă, Uniunea Europeană a fost creată prin negociere”, mai afirmă ea.

Capcana birocrației și impactul direct asupra standardului de viață

Federalizarea nu ar însemna automat mai multă birocratizare, consideră Gabriela Ciot. În opinia sa, este nevoie de măsuri ferme pentru reducerea aparatului birocratic în tot acest proces de readaptare a Uniunii Europene la noile realități.

„Desigur, subiectul este destul de dificil de înțeles pentru cetățenii obișnuiți, care ar putea spune că o să crească birocrația. Nu, nu este adevărat. În acest proiect al federalizării trebuie gândite din start modalități clare de simplificare administrativă. În acest fel, cetățenii europeni vor resimți o creștere a standardului de viață și din această perspectivă. Până la urmă, beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană trebuie să se concretizeze palpabil prin creșterea calității vieții de zi cu zi”, încheie Gabriela Ciot.