Serbia continuă provocările la adresa comunităţii româneşti din Valea Timocului. Autorităţile române se prefac că nu văd

La o săptămână de la incidentul petrecut în Valea Timocului, când Securitatea sârbă a anchetat mai mulţi etnici români pentru că au participat la sfinţirea unei troiţe, reprezentanţele diplomatice ale României în Serbia nu au luat încă nicio poziţie oficială.

Deşi autorităţile sârbe fac sistematic presiuni asupra comunităţii româneşti din Valea Timocului, România ezită să ia atitudine. Mai mult, săptămâna trecută oficialii români au asigurat Belgradul că vor sprijini în continuare Serbia în demersurile de integrare europeană.

„Îmi exprim admiraţia pentru eforturile pe care guvernul Serbiei le face în această perioadă şi sprijinul guvernului României pentru eforturile de integrare europeană ale Serbiei. Vreau să spun încă o dată că România, ca vecin şi ca prieten, va sprijini cu tot ceea ce poate integrarea europeană a Serbiei”, declara premierul Victor Ponta, pe 17 octombrie, la întâlnirea de la Bucureşti cu ministrul sârb de Interne, Ivica Dacic. După doar patru zile, Serviciul Sârb de Informaţii (Bezbednosno Informativna Agencija - BIA) a recurs din nou la intimidări împotriva comunităţii româneşti din Valea Timocului.

Chemaţi la “discuţii” de către securitatea sârbă

În a doua duminică după Rusalii (20 octombrie), mai mulţi credincioşi de etnie română s-au adunat în localitatea Podgorac, pentru a participa la slujba de sfinţirea a unei troiţe, oficiată de preotul bisericii româneşti de la Malainiţa, Bojan Aleksandrovic. Troiţa a fost ridicată pe proprietatea lui Predrag Balasevic, liderul Partidului Popular Român din Serbia. A doua zi, mai mulţi etnici români care au participat la slujba de sfinţire au fost citaţi la securitatea din Boljevac.

Zaviza Jurj, preşedintele Asociaţiei pentru cultura românilor “Ariadnae Filum”, a relatat pentru “Adevărul” cum s-au întâmplat faptele. “A doua zi, au fost chemaţi la securitatea din Boljevac mai mulţi săteni, unde au fost întrebaţi de ce a fost ridicată o troiţă românească în sat, din ai cui bani, dacă vor să facă o biserică românească. Nu li s-a spus direct că nu ar avea voie să facă acest lucru, dar se ştie că pentru asta au fost anchetaţi, că nu e bine ce fac”, a spus Jurj.

Potrivit acestuia, securitatea sârbă şi-a “cizelat” tactica în ultima vreme. Ţintele autorităţilor nu mai sunt liderii comunităţii, din cauză că sunt “vocali” şi greu de intimidat, ci oamenii simpli. Tactica aceasta a dat roade inclusiv în cazul ultimelor incidente. “Împreună cu Predrag Balasevic, l-am contactat pe Zoran Dinic, ofiţerul care i-a ancheta pe oamenii noştri, şi i-am cerut explicaţii. A refuzat să stea de vorbă cu noi, pe motiv că nu are timp”, a mai spus Zavisa Jurj.

În schimb, unul dintre cei luaţi la întrebări de securitate a înţeles mesajul. Deşi urma să-şi boteze la troiţa românească doi dintre cei patru copii, după discuţia cu ofiţerii BIA, săteanul l-a anunţat pe preotul Bojan Aleksandrovic, care urma să oficieze botezul, că renunţă. 

Bursierii statului român, monitorizaţi de BIA

Nu este singurul incident de acest gen petrecut la Boljevac în ultima perioadă. În urmă cu câteva luni, acelaşi ofiţer BIA, Zoran Dinic, a discutat şi cu o studentă, bursieră a statului român, care face facultatea la Craiova. Împreună cu alţi studenţi din Asociaţia Studenţilor Timoceni de la Craiova, fata fusese invitată la Burxelles de către europarlamentarul român Marian-Jean Marinescu, pentru a vizita Parlamentul European. În timpul vizitei, studenţii au făcut fotografii de grup cu tricolorul românesc.

“Ofiţerul de securitate a venit acasă la tânără şi a întrebat-o de ce a făcut poze cu steagul României. I-a spus că nu e bine ce a făcut, că ea este cetăţean sârb şi nu român… Securistul a vorbit şi cu mama fetei. Credem că mai mulţi studenţi care au fost atunci la Bruxelles au fost luaţi la întrebări după ce s-au întors acasă”, a declarat liderul “Ariadnae Filum”. 

Diplomaţii români de la Belgrad îşi ascund neputinţa

La o săptămână de la incidente, reacţia reprezentanţelor diplomatice ale României în Serbia se lasă încă aşteptată. Motivul invocat de diplomaţi este unul hilar: deocamdată, sunt prea puţine informaţii pentru a se putea lua o poziţie oficială.

Singurul oficial român care a reacţionat faţă de incidentele de la Boljevac a fost vicepreşedintele Comisiei românilor de pretutindeni, din Senatul României, Viorel Badea. Parlamentarul a făcut un apel către autorităţile sârbe solicitându-le acestora să respecte legile adoptate în Parlamentul Serbiei cu privire la libertatea religioasă şi să evite pe viitor manifestarea unui “comportament medieval şi securistic” faţă de românii din Serbia de Răsărit, potrivit Romanian Global News.

Acesta a declarat că demersurile europene ale Serbiei ar putea fi afectate dacă presiunile asupra românilor din Valea Timocului nu vor înceta. “Atrag atenţia autorităţilor sârbe să nu mai facă presiuni asupra românilor, să respecte legile date de Parlamentul Serbiei în ceea ce priveşte libertatea religioasă şi să creeze un context favorabil dezvoltării spirituale şi culturale a românilor din statul vecin. În caz contrar, eu sunt convins că toate forţele politice din România vor amenda acest comportament neconform al autorităţilor sârbe şi vor atrage atenţia Bruxelles-ului pentru a putea să ţină cont de o asemenea atitudine în momentul în care Serbia va dori să se integreze în Uniunea Europeană”, a declarat Badea.

Scrisoare deschisă către Bucureşti, Belgrad şi Bruxelles

După ameninţătile securităţii sârbe la adresa credincioşilor români din Boljevac, într-o scrisoare adresată autorităţilor de la Belgrad, Bucureşti şi Bruxelles, Vicarul Protopopiatului BOR din Timoc, preotul Bojan Aleksandrovic, a făcut apel la încetarea actelor represive împotriva românilor din Timoc, la abordarea serioasă a problemelor grave care se petrec şi nu la „ascunderea lor sub covor”.

“Este cea mai dură formă de intimidare a credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române din Serbia de Răsărit şi de nerespectare a libertăţii religioase, garantată de Constituţia şi legile din Serbia. În cazul în care reprezentanţii autorităţilor de stat şi funcţionarii de stat nu respectă legile ţării pe care o reprezintă, ce ar trebui să facă oamenii simplii? (…) Adresăm încă o data tuturor autorităţilor şi instituţiilor de stat din Serbia, România şi Europa rugămintea să abordeze cu seriozitate problemele cu care ne confruntăm şi să nu le ascundă sub covor. Nu ne mai spuneţi poveşti despre drepturile pe care le avem , ci începeţi să vă ocupaţi de problemele reale, de ceea ce nu beneficiem.
Adresându-vă rugămintea să combateţi astfel de presiuni brutale şi primitive în acelaşi timp şi să ne permiteţi să ne simţim liberi şi nu ca străini în casele noastre şi în propria ţară, ridicăm vocea şi strigăm: nu ne urâţi pentru că suntem credincioşi ai Bisericii Ortodoxe Române”, se arată în scrisoarea deschisă.