Se reabilitează Palatul Domnesc de la Strehaia

Curtea interioară a mănăstirii a devenit un adevărat şantier

Începând cu luna august 2007, destinaţia Mănăstirii Sfânta Treime din Strehaia a fost schimbată din lăcaş de monahi (călugări) în mănăstire de monahii (călugăriţe). Şi asta după 127 de ani de întrerupere a vieţii monahale în acest lăcaş de cult. În toţi aceşti ani, ansamblul Mănăstirii Strehaia, format din biserică, beciurile palatului domnesc, fundaţiile vechilor chilii şi zidul de incintă al vechii cetăţi medievale, au fost lăsate la voia întâmplării, fiind astăzi în pericol de a se prăbuşi. Şi cum din anul 2000, acestea au fost nominalizate ca obiective istorice de interes naţional, Ministerul Cultelor şi Culturii a iniţiat un proiect de reabilitare a tot ceea ce se găseşte în curtea mănăstirii. Cele 10 miliarde de lei vechi sunt totuşi insuficiente pentru a acoperi cheltuielile legate de această reabilitare.

Se vrea a fi un muzeu

La ora actuală, o echipă de muncitori lucrează la refacerea zidurilor beciului domnesc. „Se înlocuieşte cărămida existentă cu una nouă. Aceasta este una specială, adusă de la Sighişoara. Este vorba de cărămidă monumentală“, susţine primarul oraşului Strehaia, Sâmion Burcu. Purtătorul de cuvânt al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, Viorel Vlăducu, susţine că este nevoie de o investiţie mai mare la acest lăcaş de cult, în vederea înscrierii lui în peisajul turistic al judeţului.
„Se reabilitează beciul, însă acolo a fost palatul domnesc. Noi am dori ca acesta să fie reconstruit, păstrându-se proiectul vremii, şi să fie astfel înscris în circuitul turistic. Este nevoie de o intervenţie rapidă, altfel aceste obiective s-ar putea să devină amintiri. Aici sunt acum cinci măicuţe, trebuie construite chilii, iar în mănăstire este nevoie de refacerea picturii. Cele 10 miliarde de lei vechi alocate de Ministerul Cultelor şi Culturii sunt insuficiente“, susţine Viorel Vlăducu.

Date istorice

Prestigiul istoric al Strehaiei (proprietate a boierilor Strehaiei, deveniţi apoi boieri Craioveşti) este dat de faptul că aici şi-au avut reşedinţa o seamă de instituţii bisericeşti şi laice. Astfel, Mitropolia a II-a a Ţării Româneşti, înfiinţată la 1370 de domnitorul Vlaicu Vodă, cu sediul la Severin, şi-a avut reşedinţa şi la Strehaia, în perioada anilor 1474-1504.
Tot aici, a fost reşedinţa temporară a Băniei Severinului, în anii 1375, 1377-1382 şi 1832-1390, reşedinţa Băniei Strehaiei între anii 1479-1495, reşedinţa Mehedinţilor de la începutul secolului al XVI-lea până la sfârşitul secolului al XVII-lea, condusă între anii 1582-1588, de viitorul domn Mihai Viteazul, capitală temporară a Ţării Româneşti în timpul primei domnii a voievodului Radu Mihnea. O particularitate aparte la Mănăstirea Strehaia o constituie orientarea altarului Bisericii. Legenda, preluată şi de Nicolae Iorga, spune că Mihai Viteazul, care s-a născut la Strehaia, ar fi făcut o primă biserică, ridicând-o noaptea şi, orientându-se greşit, a asamblat biserica cu altarul spre Sud. Matei Basarab a păstrat şi el aceeaşi orientare.