Scrisoare deschisă adresată ministrului  Radu Stroe: „Cerem să se facă publice rezultatele investigaţiei din poliţie”

Mai multe organizaţii nonguvernamentale îşi exprimă, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Afacerilor Interne, Radu Stroe rezerve faţă de decizia ministerului de a realiza interviuri cu toate femeile angajate în structurile de Poliţie din ţară pentru depistarea eventualelor acte de hărţuire ori discriminare pe criterii sexuale.

Temerile acestora sunt legate de faptul că „nerespectarea acestor condiţii de investigare poate transforma ancheta într-un act de intimidare a femeilor angajate în structurile de poliţie şi le poate îngreuna situaţia la locul de muncă”

Din acest motiv, organizaţiile îi cer ministrului să facă publice condiţiile de realizare şi rezultatele investigaţiei în curs.

„Totodată, vă rugăm să ne aduceţi la cunoştinţă dacă în rândul specialiştilor IGPR însărcinaţi cu realizarea interviurilor sunt implicate şi persoane cu specializare în domeniul studiilor de gen şi a combaterii discriminării", se precizează în scrisoare.

„În atenţia Domnului Ministru al Afacerilor Interne

Stimate Domnule Ministru Radu Stroe,  

Organizaţiile semnatare au aflat de decizia Ministerului pe care îl conduceţi de a realiza interviuri cu toate femeile angajate în structurile de Poliţie din ţară pentru a depista eventuale acte de hărţuire ori discriminare pe criterii sexuale.

Conform declaraţiilor publice ale chestorului Viorel Vasile, adjunct al şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), primele echipe, formate din specialişti în resurse umane, control intern, psihologi şi sociologi ai IGPR, au plecat deja în ţară, pentru a verifica în ce condiţii îşi desfăşoară munca angajatele instituţiei.

Apreciem promptitudinea cu care aţi iniţiat acţiunile şi implicarea  dvs. în rezolvarea acestor probleme, însă atragem atenţia că hărţuirea şi agresiunea sexuală, mobbing-ul, violenţa fizică şi psihologică sunt fenomene dinamice, care pot îmbrăca forme foarte subtile şi greu de depistat în cadrul unor controale.

Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la eficienţa anchetei, în absenţa unor măsuri care să asigure protecţia femeilor intervievate, confidenţialitatea datelor şi garanţia că nu vor exista represalii împotriva celor care denunţă actele de viol, mobbing sau hărţuire sexuală comise la locul de muncă. Nerespectarea acestor condiţii de investigare poate transforma ancheta într-un act de intimidare a femeilor angajate în structurile de poliţie şi le poate îngreuna situaţia la locul de muncă. Vă rugăm să faceţi publice condiţiile de realizare şi rezultatele investigaţiei în curs.

Considerăm că evaluarea internă a actelor de agresiune sexuală trebuie să aibă în vedere şi bărbaţii, aceştia la rândul lor putând fi victime ale diverselor forme de violenţă sexuală şi abuz, după cum o arată experienţa altor State.

Totodată, vă rugăm să ne aduceţi la cunoştinţă dacă în rândul specialiştilor IGPR însărcinaţi cu realizarea interviurilor sunt implicate şi persoane cu specializare în domeniul studiilor de gen şi a combaterii discriminării. Există structuri publice la care puteţi apela pentru expertiză, cum ar Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) sau Direcţia Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi din cadrul Ministerului Muncii.

Noi, organizaţiile non-guvernamentale semnatare, vă stăm la dispoziţie cu expertiza în domeniu şi vă solicităm vă solicităm să ne implicaţi în monitorizarea acţiunii pentru a asigura opinia publică de obiectivitatea întregului demers şi expertiza necesară.  Vă asigurăm că organizaţiile semnatare vor continua să monitorizeze şi să investigheze conformarea IGPR la normele legale anti-discriminare şi anti-hărţuire sexuală, sesizând atât organele competente, cât şi opinia publică de eventualele abateri şi oferind asistenţă eventualelor persoane afectate.

Este important ca mesajul de toleranţă zero faţă de orice formă de hărţuire şi agresiune, inclusiv hărţuire sexuală, faţă de angajaţi/angajate sau cetaţeni/cetaţene să fie dat de la nivelul conducerii Poliţiei şi urmat de acţiuni ferme şi susţinute. O acţiune singulară, de natură strict disciplinară, care îşi propune intervievarea în două săptămâni a femeilor din structurile Poliţiei, nu poate fi o măsură suficientă pentru rezolvarea unor probleme învăluite în tăcere atâta vreme.

Atragem totodată atenţia asupra riscurilor de re-victimizare a femeilor din Poliţie. Indiferent de rezultatele acestei anchete, este imperativă modificarea întregii culturi instituţionale care a permis astfel de abuzuri, dar şi a altor aspecte care afectează nu doar femeile, ci şi bărbaţii din poliţie. Cetăţenii trebuie să capete încredere în instituţia Poliţiei şi, sub nici o formă, aceasta nu trebuie să mai transmită imaginea unei structuri bazate pe abuzuri, violenţă şi discriminare, în rândul angajaţilor sau în relaţiile cu cetăţenii.

Este necesară o strategie internă prin care angajaţii Poliţiei să asimileze noţiuni fundamentale privind nondiscriminarea şi egalitatea de şanse.  În acest sens ar fi benefică crearea unei reţele de femei ofiţer angajate în structurile poliţieneşti din capitală, sector şi direcţiile judeţene, a căror activitate să fie concentrată pe problematica egalităţii de şanse.

Aceşti ofiţeri ar avea atribuţia, printre altele, de a primi sesizări din partea persoanelor agresate sexual – femei sau bărbaţi - şi de a veghea pentru ca Legea 202/2002, cât şi alte legi care protejează angajaţii de abuzuri să fie implementate. Procedura de raportare şi investigare a abuzurilor, în condiţii de protecţie personală şi a locului de muncă, trebuie să fie deschisă şi celor care au fost martori la astfel de abuzuri, chiar dacă ei/ele nu au fost ţinta acestora.

Considerând că aveţi cele mai bune intenţii, sperăm că măsurile pe care le veţi lua nu vor fi doar măsuri de circumstanţă. Ele trebuie să fie măsuri durabile, de reformă instituţională în acord cu practicile europene şi care să conducă la schimbarea de cultură a structurilor de poliţie şi ale administraţiei interne - una a relaţionării nonviolente, colegiale şi nediscriminatorii"

Cu stimă,
Societatea de Analize Feministe AnA
Asociaţia Front
Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen FILIA
Centrul Parteneriat pentru Egalitate CPE
Centru Euroregional pentru Iniţiative Publice ECPI
Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen A.L.E.G.
Centrul de Studii în Idei Politice CeSIP
Asociaţia ProDemocraţia Bucureşti
Asociaţia Mişcarea Civică Miliţia Spirituală
Fundaţia Proiectul de Educaţie Civică şi Dezvoltare Academică FPECDA
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală SECS
Şanse Egale pentru Femei SEF
Asociaţia E-Romnja
Liga ProEuropa

  1400 de angajate din Poliţia Capitalei, chestionate astăzi

  Echipele de psihologi şi sociologi din Poliţia Română vor chestiona aproximativ 1.400 de angajate din Poliţia Capitalei, în legătură cu eventualele discriminări sau hărţuiri sexuale la locul de muncă, potrivit unor surse din Poliţie.

Specialiştii Poliţiei Române au venit, marţi, la sediul Poliţiei Capitalei pentru chestionarea angajatelor, au precizat sursele citate.

În cursul zilei de marţi vor avea loc activităţi de organizare, în condiţiile în care, în cadrul Poliţiei Capitalei lucrează aproximativ 1.400 de femei. Pentru început, spun sursele citate, se va stabili locul în care psihologii şi sociologii vor sta de vorbă cu poliţistele pentru completarea chestionarelor şi ordinea în care acestea se vor prezenta.

Tot pentru marţi sunt programate verificări şi la IPJ Arad şi Harghita, au mai spus sursele citate.

La IPJ Ilfov, specialiştii Poliţiei Române au încheiat verificările, interviurile, care au început vineri, având loc într-un birou de la sediul Inspectoratului de Poliţie.

 Ghid de interviu pentru discriminarea în poliţie

Chestorul Viorel Vasile, adjunct al şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), declara, joi, într-o conferinţă de presă, că echipele, formate din specialişti în resurse umane, control intern, psihologi şi sociologi, verifică în ce condiţii îşi desfăşoară munca angajatele instituţiei.

"S-a constituit şi un ghid de interviu, eleborat de specialiştii noştri, care urmăreşte avantajele şi dezavantajele femeii care lucrează în Poliţie şi eventualele tendinţe de discriminare ale acesteia la locul de muncă", spunea chestorul Vasile.

Adjunctul şefului IGPR mai afirma că se vor purta discuţii cu absolut toate angajatele, după care se va face un raport.

Potrivit lui Viorel Vasile, în Poliţia Română lucrează 8.809 femei, dintre care 2.211 sunt ofiţeri, iar 133 au funcţii de conducere. În acelaşi timp, 4.908 au gradul de agent, opt dintre acestea având funcţii de conducere, iar 1.690 sunt personal civil.

Verificările vin în urma scandalului declanşat în seara de 26 decembrie 2012, când poliţista Melania Renghea de la Poliţia Balş şi fostul său superior Gheorghe Barbu au ajuns la spital după ce femeia, care susţine că poliţistul ar fi violat-o, l-a înjunghiat pe acesta de mai multe ori în abdomen.