Şcoala începe cu profesori nervoşi

Fără festivităţi, noul an şcolar stă sub semnul concedierilor şi al protestelor dascălilor. Peste 3,2 milioane de elevi sunt aşteptaţi de astăzi în cele aproximativ 21.000 de şcoli din toată ţara. De la 1 septembrie, Ministerul Educaţiei a renunţat la 10.000 de angajaţi.

Austeritate este cuvântul de ordine pentru noul an şcolar care începe. Şcolile sunt mai puţine, la fel şi profesorii, iar salariile din sistem au fost şi ele reduse.

Daniel Funeriu, şeful de la Educaţie, e însă optimist. El se mândreşte cu buna organizare şi cu faptul că 90% din copii vor învăţa în şcoli autorizate sau în curs de autorizare. Reversul medaliei este că unu din zece elevi, adică peste 320.000 de copii, vor merge în continuare în şcoli fără apă curentă şi grupuri sanitare.

Citiţi şi:

Daniel Funeriu: "Nimeni nu a spus că profesorii ar fi corect răsplătiţi"

Statistica devine şi mai sumbră dacă privim situaţia din punctul de vedere al numărului de şcoli care nu au primit autorizaţii de funcţionare: aproape 30%, adică peste 5.900 de unităţi, conform datelor oficiale, comunicate de minister.

Zeci de şcoli, mai ales din mediul rural, s-au închis în această vară, fie pentru că erau insalubre, fie pentru că nu aveau destui elevi. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei nu au până la această dată o situaţie exactă a şcolilor care au pus lacătul pe uşă.

În ciuda bunei organizări despre care vorbeşte Daniel Funeriu, doar după reluarea cursurilor situaţia exactă a ocupării posturilor cu profesori titulari, suplinitori, necalificaţi şi pensionari va deveni clară, iar redistribuiri de personal vor avea loc şi în următoarele săptămâni.

Calitate la 400 de lei pe lună

Anul şcolar 2010-2011 va fi mai sărac şi în profesori. Ministrul a anunţat concedierea a 10.000 de angajaţi din cei 370.000. Nici profesorii rămaşi în sistem nu prea au motiv de bucurie în condiţiile în care scăderile salariale au depăşit 40%: de la 1 ianuarie au fost tăiate toate sporurile, iar de la 1 iulie salariile au fost reduse cu 25%.

În prezent, un profesor de şcoală generală, proaspăt titularizat, câştigă 400 de lei pe lună, în timp ce salariul mediu pentru învăţământul preuniversitar este de aproximativ 900 de lei. „Este greu să mai discuţi despre calitatea educaţiei atunci când ajungi la lingura de lemn", a explicat Dragoş Neacşu, reprezentant al Federaţiei Educaţiei Naţionale.

La şcoală în Ungaria

Revoltaţi de reducerile salariale drastice, sindicatele profesorilor ameninţă cu procese în justiţie şi cu proteste de stradă. Dragoş Neacşu a declarat că fiecare cadru didactic afiliat sindicatului său a semnat pentru două plângeri în instanţă: una prin care este contestată reducerea cu 25% a indemnizaţiei de concediu şi cea de-a doua prin care este atacată diminuarea cu 25% a salariului. Dascălii susţin că vor ieşi în stradă pentru a-şi apăra drepturile pe 5 octombrie, chiar de Ziua Mondială a Educaţiei.

Sătui de reforma continuă, părinţii elevilor din localităţile de graniţă au început să-şi dea copiii la şcoală în Ungaria.

„În prezent avem trei cazuri de elevi care s-au transferat la unităţile şcolare din Ungaria. Un copil de gimnaziu a optat pentru o şcoală din Debrecen pentru că acolo este înscris la un club de fotbal. Un alt copil de clasa a XI-a s-a mutat tot acolo şi o fetiţă merge la şcoală într-un oraş situat la 16 kilometri de Săcuieni, deoarece bunica ei este stabilită acolo", spune Hegyesi Victor, directorul şcolii din Săcuieni, localitate aflată la câţiva kilometric de graniţa ungară.

Mocsar Laszlo, viceprimarul comunei Săcuieni, nu pare însă îngrijorat de situaţie şi spune că elevii s-au transferat pentru că părinţii lor muncesc în Ungaria şi fac zilnic naveta.

Marile mize ale noului an

În ciuda problemelor financiare, ambiţiile pentru sistemul de învăţământ nu sunt deloc mici.

Ministrul Daniel Funeriu a anunţat pentru următoarele luni proiecte importante, precum refacerea programei şi a manualelor şcolare, pe baze asemănătoare cu cele din Occident. Consiliul pentru Curriculum s-a întrunit pentru prima dată la începutul acestei luni, iar misiunea sa reprezintă un prim pas către o schimbare de fond a sistemului.

Firuţa Tacea, coordonatoarea acestui Consiliu, a precizat pentru „Adevărul" că noile programe vor fi orientate pe formarea de competenţe, la fel ca în Vestul Europei.

„Trebuie să ne punem de acord în privinţa principiilor după care ne ghidăm. Dacă nu ştiu la ce-mi foloseşte teorema celor trei perpendiculare, atunci degeaba o învăţ. Ea nu trebuie să fie un scop în sine, ci trebuie să fie învăţată pentru că va fi utilă la ceva", explică Firuţa Tacea.

Abia după schimbarea programei urmează şi schimbarea manualelor. Ministrul Educaţiei speră că noile cărţi se vor găsi pe băncile elevilor din anul şcolar 2011-2012, măcar pentru clasele de început de ciclu: I, a V-a şi a IX-a.

O a treia mare provocare în următorul an şcolar o reprezintă finanţarea, în totalitate, după principiul numărului de elevi dintr-o şcoală. Finanţarea per elev încurajează performanţa, pentru că părinţii aleg şcoli cât mai bune pentru copiii lor.

Structura anului şcolar 2010-2011

Primul semestru

- cursuri: luni, 13 septembrie - marţi, 21 decembrie.
- vacanţă clase primare şi preşcolari: luni, 1- duminică, 7 noiembrie.
- vacanţă de iarnă: miercuri, 22 decembrie - marţi, 4 ianuarie.
- cursuri: miercuri, 5 ianuarie - vineri, 28 ianuarie.

Vacanţă intersemestrială: sâmbătă, 29 ianuarie - duminică, 6 februarie.

Semestrul al II-lea:

- cursuri: luni, 7 februarie - vineri, 15 aprilie.
- vacanţă: sâmbătă, 16 aprilie - luni, 25 aprilie.
- cursuri: marţi, 26 aprilie - vineri, 17 iunie.
- vacanţă de vară: sâmbătă, 18 iunie - duminică, 11 septembrie.

Tinerii dascăli aleg şomajul în locul navetei

Ştefania Şuşu, 26 de ani

Profesoara Ştefania Şuşu (26 de ani) locuieşte în comuna Nereju, judeţul Vrancea, şi, deşi a fost repartizată pe un post de limba engleză din localitatea Bogheşti, nu este deloc încântată.

Distanţa pe care trebuie să o străbată zilnic depăşeşte 100 de kilometri. „Am terminat facultatea în urmă cu doi ani, iar anul trecut am avut norocul să prind un loc la Nereju, însă acum a venit un titular, iar eu am luat cele opt ore de la Bogheşti, sperând că voi reuşi să fac schimb cu vreun suplinitor de la o şcoală mai apropiată de casă. Nu am reuşit, aşa că renunţ la post. Navetă îmi este aproape imposibil să fac, pentru că sunt prea mulţi kilometri, iar de gazdă nici nu vreau să aud. O să intru în şomaj până anul viitor. Nu consider că este o dezertare, ci un gest firesc în condiţiile date", spune tânăra.

Situaţia profesoarei Ştefania Şuşu nu e singulară. În acest an, Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea a scos la concurs 263 de posturi, dintre care 260 au fost ocupate. Ulterior însă, 18 catedre au devenit vacante deoarece proaspeţii titulari au anunţat că renunţă la post.

Ilie Gândac, 68 de ani

„Salariul mic, chiria sau naveta i-au făcut pe unii să aleagă indemnizaţia de şomaj. Astfel de situaţii ne creează mari probleme, pentru că trebuie să căutăm suplinitori acum, când de fapt trebuie să începem predarea materiei", spune inspectorul general Stan Rogoz.

În aceste condiţii, singura soluţie la îndemâna inspectoratelor rămân profesorii pensionari. Ilie Gândac are 68 de ani şi se numără printre dascălii care preferă să stea în gazdă decât să stea degeaba. „Este o catedră liberă la matematică în comuna Andreiaşu de care începătorii nu s-au arătat interesaţi. Vor doar posturi la oraş. Eu nu mă tem să stau cu gazdă sau să fac naveta. Ani în şir am făcut asta. Dar să nu se mai plângă că nu au catedre din cauza pensionarilor!", a conchis profesorul pensionar.