S-a mai încheiat o unire: manifestanţii s-au retras din Piaţa Universităţii

0
0
După ce au stat o noapte şi o zi la fântâna de la Universitate, unioniştii şi-au strâns corturile şi au plecat.
După ce au stat o noapte şi o zi la fântâna de la Universitate, unioniştii şi-au strâns corturile şi au plecat.

Început sâmbătă după-amiază, marşul pentru unirea Basarabiei cu România s-a terminat 26 de ore mai târziu, într-o atmosferă de oboseală şi plictiseală. După podul de flori, drumul crucii, marşuri şi manifestaţii (toate fără niciun rezultat), ideea unirii începe să-şi piardă sensul şi se transformă tot mai mult într-o temă utilă numai în campaniile electorale.

Marşul pentru Unire a fost unul dintre cele mai surprinzătoare şi misterioase evenimente de stradă din România ultimilor ani. Început ca o defilare paşnică a celor 2000 de participanţi şi aflat deja la a cincea ediţie, evenimentul a luat o turnură neaşteptată în momentul în care cinci dintre liderii mişcării unioniste au pornit o confruntare cu jandarmii, încercând să rupă cordonul care îi însoţea pe traseul stabilit. Aceştia, printre care şi George Simion, liderul platformei „Acţiunea 2012“, au fost duşi la o secţie de poliţie şi amendaţi cu câte 3.000 de lei. În orele care au trecut de la ridicarea lor şi până la repunerea în libertate, politicienii, mass-media şi reţelele sociale din România au întors subiectul pe toate feţele. Însă nu unirea dintre cele două ţări a fost dezbătută, ci cui serveşte această agitaţie. Atât în România, cât şi în Republica Moldova sfârşitul de an vine cu alegeri (parlamentare, respectiv prezidenţiale) iar unirea a fost mereu o temă de campanie electorală, atât pentru cei care susţin demersul, cât şi pentru cei care îl contestă.

Noapte albă în Piaţa Universităţii

Ieşit din secţia de poliţie, George Simion a anunţat că marşul se transformă într-un „sit-inׅ“ pe o perioadă nedeterminată în Piaţa Universităţii. Locul din jurul fântânii a fost ocupat de unionişti, care au întins câteva zeci de corturi şi au petrecut noaptea acolo. Duminică dimineaţă, acelaşi George Simion a anunţat că reprezentanţii unioniştilor din Piaţa Universităţii urmează să se deplaseze pe la sediile celor mai importante partide politice. Piaţa a rămas în grija „locoteninţilor“ săi, care au încercat să întreţină atmosfera. Cu toate că evenimentul a beneficiat de o expunere mediatică foarte mare, nu mai mult de două-trei sute de bucureşteni s-au alăturat cauzei unioniste. Cei mai mulţi dintre aceştia erau  membri ai asociaţiilor de revoluţionari sau nostagici după Piaţa Universităţii din 1990. Prea puţin îi interesa unirea, fiecare îşi susţinea teza despre noaptea de 21 decembrie 1989 sau despre Marian Munteanu. Copiii din Republica Moldova, care încerau să explice de ce trebuie unirea să fie proiect de ţară, erau luaţi de aripă şi reduşi la tăcere. Cam aşa a fost în Piaţa Universităţii.

Cine sunt manifestanţii care au ocupat Piaţa

Sunt adolescenţi şi studenţi, pentru care România reprezintă oportunitatea de a avea o educaţie mai bună. Sunt membri ai galeriilor de fotbal din Bucureşti, grupaţi sub sintagma „Noii golani“. Sunt pensionari care au crescut în spiritul românesc chiar şi după 1940 şi care au crezut că, odată prăbuşit comunismul, România Mare se va reîntregi. Grupul este extrem de eterogen, astfel încât scandările de tip ultras se amestecă de multe ori cu poezii de Mihai Eminescu şi Grigore Vieru, iar golanii cu glugi pe cap şi pictaţi pe faţă ajung să joace interminabile hore ale unirii. Manifestaţia de duminică s-a stins încet, odată cu scăderea luminii de afară. Întors de la negocierile cu partidele politice, George Simion a spus că mitingul şi-a atins scopul, întrucât partidele politice au promis că vor iniţia o declaraţie de Unire în Parlament. Astfel, el i-a îndemnat pe oameni să plece la casele lor. Basarabenii au strâns corturile şi s-au urcat în autocarele de Chişinău, românii au coborât la metrou sau au luat-o la pas spre Centrul Vechi.

Ce urmează?

Platforma unionistă „Acţiunea 2012“ are ca scop esenţial acela de a impune pe agenda publică subiectul „Unire 2018“. Este vorba de năzuinţa ca la o sută de ani de la înfăptuirea Marii Uniri să se realizeze o reunire între cele două ţări separate de Prut. George Simion a anunţat că următoarea acţiune a unioniştilor va avea loc pe 1 decembrie, la Bruxelles. Marşul pentru unire ar urma să se desfăşoare atunci pe traseul care uneşte cele mai importante instituţii ale Uniunii Europene: Parlamentul European şi Comisia Europeană.

Cum s-a văzut marşul pentru unire de la Chişinău

Dacă în România, acţiunea unioniştilor a fost extrem de mediatizată, la Chişinău ea nu a depăşit niveulul de simplă ştire. Cele mai importante trusturi de presă de la Chişinău au preluat noutăţile care au apărut pe agenţiile de presă din România, însă ecoul lor a fost redus. Comentariile cititorilor au făcut referire cu precădere la George Simion, liderul unioniştilor de pe ambele maluri ale Prutului. Moldova se află acum în febra campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, care vor avea loc la finalul acestei luni. Nu este exclus, totuşi, ca evenimentul de la Bucureşti să fie fructificat politic de candidaţi precum Igor Dodon. Acesta este un aprig opozant al unirii şi al apropierii Moldovei de România, formaţiunea sa politică, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, fiind legat financiar de Federaţia Rusă.
 

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite