Ruşii, acuzaţi că abandonează intenţionat mine în Marea Neagră: Cu siguranţele puse, dar extrem de periculoase
0
Experţii militari susţin că minele care plutesc în Marea Neagră au fost dragate de două nave specializate ale Flotei Ruse a Mării Negre şi, cel mai probabil, au fost lăsate intenţionat în derivă la cheremul curenţilor. Acestea sunt foarte periculoase pentru că sunt foarte degradate.
Mina ucraineană ajunsă în apropierea României a fost, cel mai probabil, dragată de forţele ruse şi lăsată intenţionat în derivă pentru a ajunge în apele teritoriale aliate, susţine un expert militar consultat de „Adevărul”. Potrivit anchetei efectuate în acest caz, odgonul de ancorare ar fi fost retezat intenţionat lăsând încărcătura explozivă pradă curenţilor maritimi pe direcţia Nord-Sud.
Contraamiaralul (r) Constantin Ciorobea, fost locţiitor al Şefului Statului Major al Forţelor Navale şi comandant al Componentei Operaţionale Navale, susţine că respectivele mine nu se puteau desprinde în urma unei furtuni din barajul realizat de ucraineni în zona Odessa. „E absurd să crezi că nu una, ci mai multe, poate chiar 420 de mine se pot rupe singure ca să plece în derivă. În plus, mai am un semn de întrebare. De ce avertizarea iniţială a fost lansată de staţia Navtex Novorossiysk şi nu de Odessa, aşa cum era logic? Păi răspunsul este Navtex Novorossiysk pentru că ruşii au desprins minele, iar ucrainenii nu puteau anunţa pentru că nu ştiau, cel mult puteau avea o bănuială despre operaţiunea Flotei Ruse.
Au tăiat minele şi au lăsat câteva să plece în derivă. Au aşteptat apoi câteva zile, iar pe 18 martie au făcut anunţul, au trimis nota de avertizare. Constantin Ciorobea contraamiaral
Din câte ştiu, în jurul datei de 15 martie, Flota Rusă a Mării Negre a avut în zona Odessei două dragoare care, cel mai probabil, au avut misiunea de a asigura un culoar sigur pentru navele de luptă sau navele de debarcare. Au tăiat minele şi au lăsat câteva cel puţin să plece în derivă. Au aşteptat apoi câteva zile, iar pe 18 martie au făcut anunţul, au trimis nota de avertizare. Cam asta este ipoteza de lucru pe care merg, mai ales că în mod ciudat, în paralel cu anunţul Navtex Novorossiysk despre această chestiune, a apărut şi un comunicat al Serviciului Federal de Securitate, care nu are nicio competenţă în această problemă. Repet, singure, minele nu se puteau desprinde pentru a pleca în derivă, este mâna cuiva acolo”, a precizat contraamiaralul (r) Constantin Ciorobea.
Grad ridicat de risc
O primă mină ucraineană ajunsă în zona României a fost distrusă luni de Forţele Navale, iar comandantul puitorului de mine şi plase care a fost trimis că intervină, căpitan comandor Daniel Gheorma, a declarat că misiunea a fost una cu un grad ridicat de risc. „La ajungerea în raion, mina a fost identificată, clasificată ca fiind de provenienţă ucraineană, din stocul operativ al Forţelor Navale Ucrainene, revitalizată în anul 2020. Ea este o mină folosită în raioane cu adâncime de până la 50 de metri, cu o încărcătură TNT în jur de 20 de kilograme. (...) Misiunea a fost una cu grad ridicat de risc, având în vedere că este pentru prima oară când executăm o activitate de distrugere a unei mine reale. S-a desfăşurat în siguranţă, tot timpul am avut în atenţie ca grupa scafandrilor deminori să fie în siguranţă şi să desfăşoare activităţi astfel încât să nu periclităm viaţa militarilor români”, a declarat Gheorma la sosirea navei militare de la intervenţie în portul militar Constanţa.
Potrivit şefului detaşamentului de scafandri deminori de la bordul puitorului de mine, căpitan comandor Cătălin Gherghinescu, mina a ajuns în apele teritoriale româneşti ale Mării Negre „cel mai probabil prin dragaj”, dar nu este exclusă posibilitatea retezării cablului de ancorare. „Detaşamentul l-am împărţit în două echipe, o echipă de asigurare, care asigura interdicţia altor nave sau ambarcaţiuni în zonă (...), iar cu alţi patru militari ne-am deplasat la această mină, am recunoscut-o, am confecţionat încărcătura pe care o avem, am poziţionat-o pe corpul minei, ne-am deplasat la distanţa de siguranţă, iniţiată la 750 de metri - un kilometru”, a spus Gherghinescu.
Cu siguranţele puse, dar extrem de periculoasă
Conform unor surse militare, mina detonată de Forţele Navale Române este una din perioada Uniunii Sovietice, de tip YaM, de 172 de kilograme, cu încărcătura explozivă de 20 de kilograme şi, iniţial, a fost special concepută utilizării în Golful Finlandei. Interesant este că mina avea „tecile de protecţie”, aşa cum le denumesc profesioniştii din Forţele Navale, puse, aşa că teoretic nu ar fi putut detona. Spunem teoretic deoarece ucrainenii nu au scos la lansarea minelor aceste protecţii tocmai din cauza stării de degradare în care se afla dispozitivul exploziv, iar o manevră de scoatere a tecilor ar fi fost una extrem de periculoasă. Sursele citate susţin însă că, deşi cu protecţiile montate, mina era foarte periculoasă tocmai din cauza stării în care se afla.
Se încarcă comentariile...
