Rusia: scutul american din România este „cal traian“

0
0

Reprezentantul special al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a comentat decizia României de a găzdui scutul american printr-un joc de cuvinte ţintit spre preşedintele român. Rusia priveşte încă suspicios intenţiile SUA în această parte a Europei şi cere „garanţii juridice“ că scutul nu este îndreptat împotriva forţelor strategice ruse.

Oltenii de la Deveselu îşi văzură scutu' cu ochii

Anunţul privind amplasarea unor elemente ale scutului la Deveselu nu a fost o surpriză pentru Moscova, mai ales că subsecretarul de stat al SUA, Ellen Tauscher, a declarat, ieri, că Moscova a fost anunţată în legătură cu vizita sa la Bucureşti. Totuşi, Rusia s-a plâns că aceşti interceptori din România ar putea submina forţa sa nucleară disuasivă şi a reclamat că Washingtonul îşi încalcă promisiunea de a angaja Moscova în luarea deciziilor referitoare la apărarea antirachetă în Europa.

Ironiile lui Rogozin

„Cu regret constatăm că paşii practici pentru a crea un segment european al apărării antirachetă globale a Americii sunt făcuţi fără să se ţină seama de dialogul Rusia - SUA pe această temă, dialog început la iniţiativa preşedinţilor Dmitri Medvedev şi Barack Obama, şi nu se ţine seama nici de activitatea

Consiliului Rusia-NATO

de la summitul de la Lisabona, destinată să schiţeze un sistem european de apărare antirachetă", se arată într-o declaraţie a Ministerului rus de Externe. Moscova a insistat că doreşte să obţină rapid „garanţii juridice" că scutul antirachetă pe care SUA îl desfăşoară în Europa nu este îndreptat împotriva forţelor strategice ruse. Referindu-se la anunţul de marţi al preşedintelui Băsescu, reprezentantul special al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a comentat, pe Twitter, că planul este un „cal traian" - joc de cuvinte între expresia „cal troian" şi numele şefului statului român, notează „Pravda".

Vicepreşedintele comisiei pentru Apărare din Dumă (camera inferioară a Parlamentului rus), Mihail Babici, a fost şi mai dur. El a spus că statele alese de SUA pentru a amplasa elemente ale scutului - Polonia, Cehia şi România - „se află la o depărtare relativ egală de graniţele Rusiei, iar sistemele amplasate pe teritoriul acestor ţări prezintă caracteristici tehnici asemănătoare, ceea ce trebuie să antreneze măsuri adecvate din partea Rusiei". Deputatul nu a exclus posibilitatea ca, odată cu desfăşurarea scutului în România, Rusia să fie nevoită să revină asupra amplasării unor forţe de atac în zonele de dislocare a elementelor antirachetă.

Rusia se simte încercuită

Prim-vicepreşedintele Academiei ruse pe probleme geopolitice, Konstantin Sivkov, spune că, dacă te uiţi la harta regiunii, baza românească poate fi utilizată doar pentru a menţine sub ameninţare regiunile de sud ale Rusiei şi să lovească rachete de croazieră ruseşti. Elementele scutului antirachetă din România fac parte din planul SUA de a încercui Rusia cu baze militare, scrie „Pravda". Baza de la Deveselu se află la aproximativ 500 de kilometri de flota rusă din Marea Neagră, de la Sevastopol, iar cea din Polonia, de la Morong, la mai puţin de 100 de kilometri de principala bază a flotei ruse din Marea Baltică, de la Kaliningrad.

„Rossiskaia gazeta" scrie că motive de a pune la îndoială sinceritatea politicienilor români şi americani sunt destule. „Ascultându-l pe Băsescu este greu să nu-ţi aminteşti declaraţiile lui din noiembrie anul trecut, când a spus deschis că nu are încredere în Rusia", notează cotidianul rus. „Rossiskaia Gazeta" merge chiar mai departe şi spune că „trezeşte nelinişte nu numai prezenţa rachetelor SM-3, ci şi tentativele evidente ale conducerii române de a pune mâna pe Moldova şi posibilitatea de a împinge spre confruntare Rusia şi SUA cu ajutorul unor acţiuni provocatoare ale unei terţe părţi", mai scrie cotidianul rus.

„Carcasa rusească"

La sediul NATO din Bruxelles se desfăşoară o nouă rundă de consultări ruso-americane în problema viitoarei arhitecturi a sistemului european de apărare antirachetă. În cadrul discuţiilor, Rusia a anunţat că este dispusă să-şi asume construirea unei părţi a „umbrelei" antirachetă europene. Concret, Rusia vrea să protejeze de o posibilă ameninţare ţările din Europa de Est şi zona Mării Neagre,  Mării Baltice şi Mării Barenţ, relatează „Vocea Rusiei".

Esenţa iniţiativei ruseşti constă în împărţirea sistemului de apărare antirachetă european în sectoare şi stabilirea unor anumite porţiuni ale teritoriului pentru NATO şi altele pentru Rusia. În acest caz, fiecare dintre părţi şi-ar asuma răspunderea de a descoperi şi nimici rachetele balistice inamice.

Textul acordului, finalizat

Textul Acordului româno-american privind amplasarea unui sistem de apărare antirachetă în România a fost finalizat ieri la nivelul delegaţiilor de negociatori şi experţi. În perioada următoare, acordul urmează să fie parafat şi semnat.

Scut fără consecinţe negative

Parlamentarii vor ratifica acordul între SUA şi România privind participarea la sistemul antirachetă la momentul oportun, a declarat, ieri,   preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean (PSD) . Membrii comisiilor de politică externă şi de apărare au avut o întâlnire cu subsecretarul de stat american pentru controlul armamentelor, Ellen Tauscher, pentru discuţii despre sistemul antirachetă. "Au fost întrebări legate de costuri. Partea română nu suportă costuri în acest proiect. Partea americană este cea care asigură bugetul respectiv.

Nu există consecinţe de mediu sau negative", a afirmat Titus Corlăţean. Fostul preşedinte Ion Iliescu este de părere că relaţia cu Rusia poate avea de suferit, în urma amplasării scutului.„Într-un fel da, dar nu atât datorită acestui lucru, ci datorită stângăciilor noastre şi lipsei de înţelepciune în modul în care a fost abordată problema", a afirmat Iliescu. "Rusia este prudentă şi foarte atentă şi păstrează anumite sensibilităţi, deşi lucrurile s-au schimbat radical după 1989", a mai spus Iliescu. Roxana Preda

Unde se află România sub scut?

Scutul antirachetă în versiunea Obama diferă fundamental de versiunea din era Bush, care dorea ca 10 interceptoare terestre să fie desfăşurate pe teritoriul polonez. Amplasarea a stârnit iritarea Rusiei, pentru că interceptoarele ar fi putut doborî inclusiv rachete intercontinentale lansate dinspre Rusia spre SUA, peste Oceanul Arctic. Aşa cum se prezintă acum, sistemul Obama este configurat preponderent împotriva rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune şi, tehnic, nu va fi capabil să doboare rachete intercontinentale lansate din zona Orientului Mijlociu înainte de 2020.

Scutul american din Europa îşi propune să descurajeze un potenţial „şantaj" pe care l-ar putea exercita Iranul la adresa statelor europene sau a celor 80.000 de militari americani staţionaţi pe continent. Proiectul american ar putea fi integrat într-un viitor scut NATO, însă, deocamdată, este doar o declaraţie de intenţie.

Un scut, 4 viteze

Prima fază (2011) a amplasării scutului american, deja consumată la 7 martie, are o dimensiune preponderent maritimă şi presupune desfăşurarea în Mediterana a unei nave Aegis dotată cu interceptoare SM-3 Block IA. Ea va fi completată de instalarea radarului AN/TPY-2, care va funcţiona ca un sistem de avertizare timpurie, într-o ţară din sudul Europei (ar putea fi vorba de Bulgaria, dar favorită strategic este Turcia). A doua fază (2015) este de fapt cea care cuprinde şi România, când în baza de la Deveselu vor fi amplasate 24 de interceptoare de tip SM-3 Block IB.

A treia secvenţă a dezvoltării scutului american va începe în 2018, cu etapa poloneză, când interceptoare terestre SM-3 îmbunătăţite vor fi găzduite de statul central-european. Polonia a acceptat să facă parte din noua arhitectură, în octombrie 2009. Finalizarea scutului american este programată în 2020, când întregul sistem antibalistic va putea bloca şi rachetele cu rază intercontinentală.

Ultimele evoluţii din Polonia - amplasarea unei baterii americane de rachete Patriot şi a unei escadrile de avioane F-16 - au doar o legătură indirectă: ele nu fac parte din arhitectura propriu-zisă a scutului antirachetă. Sunt mai degrabă un bonus pe care polonezii l-au primit în schimbul găzduirii pe teritoriul polonez a sistemului antibalistic american. Polonia va intra efectiv sub scut la trei ani după România, abia în 2018.

image
Mai multe - Evenimente

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite