Românii din Ucraina, condamnați să scrie și să vorbească limba „moldovenească”
0În anul 2023, Ministerul Educației și Științei din Ucraina va tipări manuale de limba și literatura „moldovenească”, potrivit unui răspuns oferit Consiliului Național al Românilor din Ucraina.
Ministerul Educației și Științei din Ucraina va tipări manuale de limba și literatura „moldovenească”. Totodată, va elabora programe școlare respective și va pregăti cadre didactice pentru a nu-i discrimina pe vorbitorii acestei limbi, potrivit unui răspuns oferit Consiliului Național al Românilor din Ucraina, care i-a solicitat Kievului renunțarea la folosirea sintagmei sovietice de „limbă moldovenească” la nivel de stat și în spațiul public din Ucraina, anunță presa din Cernăuți.
Consiliul Național al Românilor din Ucraina a înaintat președintelui Volodimir Zelenski, primului ministru și ministrului Educației de la Kiev un memoriu, în care autorităților ucrainene li se solicită să renunțe oficial și definitiv la folosirea sintagmei sovietice de „limbă moldovenească” la nivel de stat și în spațiul public din Ucraina, luând în calcul recentele modificări aduse legislației din Republica Moldova.
CNRU arată că, oficial, „limba moldovenească” este recunoscută doar în Ucraina și în „republica moldovenească transnistreană” separatistă, o creatură a Kremlinului, asociere care nu i se potrivește deloc Kievului.
Și Maia Sandu a promulgat legea privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația țării, menționând că aceasta confirmă adevărul istoric și incontestabil că limba de stat a Republicii Moldova este cea română.
Ce răspunde MAE de la Kiev
În răspunsul oferit Consiliului Național al Românilor din Ucraina, MAE de la Kiev susține că sintagma „limba minorității naționale moldovenești” este înscrisă în Legea Ucrainei privind ratificarea Cartei limbilor regionale sau limbilor minoritare.
Ca și în cazul Ministerului Educației, departamentul guvernamental de la Kiev responsabil pentru politica externă susține că nu ține de competența directă a diplomaților ucraineni definirea existenței sau inexistenței unei limbi: „Propunerile prezentate în memoriul Dumneavoastră pot fi examinate în cadrul evenimentelor, desfășurate de Serviciul de Stat al Ucrainei privind Politicile Etnice și Libertatea Conștiinței, în contextul de optimizare a procesului de implementare a respectivelor regulamente ale Legii Ucrainei privind minoritățile (comunitățile) naționale din Ucraina”.
„Rusia ne-a luat teritorii, Ucraina ne-a luat limba“
Dr. Marin Gherman, doctor în ştiinţe politice, director al Institutului de Studii Politice şi Capital Social din Cernăuţi, dar şi jurnalist, a povestit la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina care este starea de spirit a românilor din Ucraina în general, a celor din Cernăuți în special: „Atitudinea românilor, care era negativă faţă de Rusia, s-a schimbat foarte mult după 2017, când s-au dat legi prin care au fost încălcate multe dintre drepturile minorităţilor, deci şi ale noastre. Înainte de 2017, românii erau foarte apropiaţi de Ucraina spunând că este un stat care va intra în UE şi, prin urmare, va fi mai aproape de România, dar mai ales datorită faptului că ne lăsa să vorbim limba noastră, să o folosim în administraţie, în şcoli.
După 2017, foarte mulţi români s-au simţit dezamăgiţi spunând că au vrut să trăiască într-o ţară ruptă de standardele sovietice. Aşa se face că a apărut un soi de indiferenţă şi, din această cauză, nu mai consideră confruntarea ruso-ucraineană ca fiind ceva de sufletul lor. Ei spun: «Rusia ne-a luat teritorii, Ucraina ne-a luat limba». Este o exagerare, dar gândiţi-vă ce poate face Rusia. Erau cândva asociaţii româneşti în Crimeea, iar acum nu mai este niciuna. Şi atunci când românii din Ucraina se plâng autorităţilor de la Kiev, li se răspunde: «Astea sunt teme care mai aşteaptă. Acum avem război». Legile date în 2017 restricţionează foarte mult drepturile minorităţilor“.
În Ucraina, trăiau la începutul anului trecut, în jur de 400.000 de vorbitori de limba română, însă mai mult de jumătate dintre ei se consideră „moldoveni“. „Mulţi dintre ei nu consideră doar că sunt moldoveni, ci şi că vorbesc limba moldovenească. Avem şi manuale de limbă moldovenească şi şcoli cu predare în limba moldovenească, existau şi redacţii în limba moldovenească, ceea ce divizează într-un fel comunitatea românească. Noi nu putem să punem pe cineva să se considere român, dar moldoveneasca e o limbă care nu există. Şi din păcate, cu toate că Ucraina se depărtează de lumea rusă şi se apropie de lumea europeană şi standardele UE, nu a renunţat la acest concept moldovenesc, care este o prelungire a tot ceea ce au făcut Imperiul Rus şi Uniunea Sovietică pentru a diviza românitatea“, dezvăluia politologul.
La rândul său, dr. Alexandra Cernov, membru de onoare al Academiei Române, spunea într-un interviu acordat cotidianului Adevărul că „Procesul de deznaţionalizare a minorităţilor naţionale promovat prin noile legi adoptate în Ucraina începând cu anul 2017 afectează în mod direct comunitatea românilor: anihilarea statutului limbii române în Ucraina prin substituirea ei, ca limbă de predare în şcoli cu limba de stat, cu ucraineana, reducerea editării ziarelor în limba română, cu vechi tradiţii, din Cernăuţi, precum „Zorile Bucovinei“, şi înlocuirea lor cu publicaţii noi, puţin cunoscute în comunitate, dispariţia, de facto, a ziarelor româneşti „Plai românesc“, „Arcaşul“, „Curierul de Cernăuţi“, „Neamul românesc“.
Românii din Bucovina, declarați „ocupanți“
Divizaţi în români şi moldoveni, respectiv limba română şi moldovenească, românii din Ucraina sunt declaraţi oficial în presă, radio, emisiunile TV, în lucrările de istorie, manualele de geografie şi istorie din Ucraina, „ocupanţi“. „Generaţii de elevi au învăţat după astfel de manuale. A rămas nealterată doar memoria supravieţuitorilor evenimentelor, istoria orală trăită, constituită dintr-o infinitate neorganizată de fapte şi situaţii, destine personale, care de-abia în ultimele decenii începe să fie reflectată, tot atât de dezorganizat, în articolele răzleţe ale ziariştilor, autorilor monografiilor satelor, de cele mai multe ori profesori din şcolile satelor respective. Documentele descoperite în Arhivele din Ucraina, din regiunea Cernăuţi, şi Arhivele din Suceava şi Rădăuţi, dar şi din Arhivele MAE adaugă informaţii care întregesc imaginea evenimentelor. Nu au întârziat să apară şi trădătorii, care stau în poziţie de drepţi în faţa autorităţilor, care îi folosesc în scopurile lor, bine cunoscute de decenii“, relata academicianul.
Se încarcă comentariile...
