REPORTAJ VIDEO Prima zi de şcoală, în centru şi la periferie

Prima zi de şcoală la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Foto Dorin Constanda

Dacă în şcolile din centrul oraşelor s-au ţinut festivităţi impozante la care au luat parte personalităţi de marcă, pe la periferii, copiii au ascultat discursul profesorilor şi au spus poezii în faţa poliţistului de proximitate.

Aproape trei milioane de copii şi adolescenţi de pe cuprinsul României au început, luni, un nou an şcolar. Însă prima zi de şcoală nu a arătat la fel pentru toţi. Dacă în şcolile din centrul oraşelor s-au ţinut festivităţi impozante la care au luat parte personalităţi de marcă, în frunte cu preşedintele şi premierul României, pe la periferii, copiii au ascultat discursul profesorilor şi au spus poezii în faţa poliţistului de proximitate. 

La Gara Căţelu s-a cântat Imnul de Stat

Situată pe Şoseaua Gării Căţelu, în extremitatea estică a Capitalei, Şcoala numărul 47 a organizat, în cinstea noului an şcolar, o festivitate modestă, dar inimoasă. Peste o sută de părinţi şi copii, înarmaţi cu buchete şi chiar ghivece cu flori, au ocupat terenul de sport pe care a fost montată o masă şi câteva baloane colorate. Ceremonia a început cu intonarea Imnului de stat, acordurile cântecului „Deşteaptă-te, române!“ răsunând dintr-o boxă pe care profesorul de sport o manipula cu deosebită pricepere. Încercând să dea un exemplu, directoarea Cornelia Zamfirescu a adoptat o poziţie solemnă şi a murmurat versurile imnului vizibil emoţionată. „Anul viitor vreau să-mi promiteţi că vom cânta cu toţii imnul de stat. Îmi doresc asta de mult şi sper că vom reuşi, împreună cu doamna profesor de muzică, să rezolvăm această problemă: toată lumea să cunoască Imnul de Stat”, a spus profesoara ca un preambul la discursul de bun venit. 

Şcoala nr. 47 deserveşte cartierele de case din zona Gării Căţelu, unde românii şi ţiganii convieţuiesc în bună înţelegere. Pentru mulţi dintre locuitorii acestei zone, să-şi aducă odraslele de mână în prima zi de şcoală este una dintre puţinele bucurii de peste an. „Este frumos, copiii se bucură şi ne bucurăm şi noi. Dacă merită, trebuie să facem sacrificii pentru ei. Băiatul meu de clasa a cincea vorbeşte limba engleză”, ne-a spus, încântat, un domn pe nume Vasile, venit la şcoală în dublă calitate, de tată şi de bunic. 

După intonarea Imnului, directoarea l-a prezentat pe unicul invitat al festivităţii, un poliţist îmbrăcat în uniformă, în faţa căruia copiii au spus poezii. Apoi au fost strigaţi pe nume profesorii de la fiecare clasă, cei mai vechi fiind ovaţionaţi de părinţi. „Clasa a şasea B - veşnica doamnă Ştefănescu Roxana”. „Să ne trăiască”, au răspuns adunarea. 

Începută cu Imnul României, festivitatea s-a încheiat pe ritmurile melodiei „Nu mi-e frică, nu mi-e frică de Bau-Bau”. Cei mici au trecut pe sub clasicul pod de flori şi au fost băgaţi la clasă, în timp ce elevii de gimnaziu au rămas în curtea şcolii, la caterincă. Câţiva au început să se hârjonească şi au sfârşit într-o încleştare energică, întinşi pe asfalt şi încolăciţi ca la lupte greco-romane. După ce s-au potolit, unul dintre ei a tras şi concluzia: „Aşa e frumos să începi şcoala, cu omoruri”. 

Pe „Monetăriei“ e altă viaţă

La o aruncătură de băţ de Şoseaua Kisselef e zumzet şi agitaţie mare. Maşinile nu contenesc să intre şi să iasă de pe micuţa stradă a Monetăriei, acolo unde îşi are sediul una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ din Bucureşti: Şcoala Gimnazială Ion Heliade-Rădulescu. 

E prima zi de şcoală, iar asta se simte în aerul încărcat de parfumuri fine şi miros de flori scumpe. Copiii coboară somnoroşi din maşinile urcate de-a dreptul pe trotuarele din apropiere şi se mai trezesc din amorţeală doar la prima întâlnire cu doamna învăţătoare sau la revederea colegilor.

Cei din clasele primare sunt destul de timizi şi pierduţi, ţinându-se bine de mâinile părinţilor şi uitându-se dezorientaţi prin curtea largă a şcolii. O fetiţă se desprinde timid de lângă mama ei şi se apropie de un băieţel care nu-şi ridică privirea din pământ. „Ştii cumva, din experienţa surorii tale, dacă ne lasă să ne aşezăm în bancă cu cine vrem, acum că suntem în clasa a V-a?”. Băiatul ridică din umeri şi continuă să deseneze cercuri imaginare cu piciorul pe asfaltul din curtea şcolii. Alţii, mai îndrăzneţi, adună în jurul lor colegi curioşi să afle în ce ţări exotice şi-au mai petrecut vacanţele. Dubai, Egipt, Grecia şi Turcia sunt „deja fumate”. Mult mai apreciaţi sunt cei care au fost prin tabere cu sporturi extreme şi locaţii cât mai îndepărtate de România. 

Agitaţia e întreruptă de sunetul ascuţit al boxelor. „Bine aţi venit în noul an şcolar!”, anunţă directoarea Steluţa Vlad. Urmează un discurs lung despre schimbările de regulament la nivel naţional, despre cât de importantă e şcoala în viaţa unei persoane, dar şi cât de prestigioasă e instituţia în care păşesc. Părinţii nu prea par interesaţi, iar copiii sunt de-a dreptul plictisiţi. Preotul de la o biserică din apropiere insistă şi el să „rostească un cuvânt de bine pentru începutul anului”. 

La final, tot ce rămâne după festivitatea de la Helia¬de-Rădulescu sunt zeci de buchete de flori îngrămădite în portbagajele profesoarelor şi un sentiment că, cel puţin aici, elevii sunt învăţaţi încă din prima zi că privilegiul îşi are rostul lui în viaţă.

Prima zi de şcoală

Iohannis şi Cioloş, printre elevi

Atât preşedintele Klaus Iohannis, cât şi premierul Dacian Cioloş au participat la festivităţile de deschidere a noului an şcolar. Prezent la Colegiul Naţional Mihai Eminescu din Bucureşti, preşedintele României le-a dat câteva sfaturi elevilor: „Ştiu de mulţi ani încoace pare că educaţia nu este neapărat calea spre succes în România sau că, de fapt, alte lucruri contează mai mult. Că nu întotdeauna competenţa şi performanţa duc la apreciere, promovare şi prosperitate. Mesajul pe care vreau să vi-l dau astăzi celor prezenţi, dar şi tuturor celor care ne ascultă şi celor care încep şcoala este acesta: educaţia este calea spre succes şi trebuie să fie calea spre succes în România noastră. Nu corupţia, nepotismul, şmecheria sau câştigul facil, ci educaţia, munca, determinarea şi onestitatea“. Tot ieri, Dacian Cioloş a participat la deschiderea anului şcolar la Liceul Carol I din Feteşti.

 Premierul le-a spus elevilor să aibă încredere în ei şi în profesori: „Şi să nu vă luaţi după cei care vă demonstrează vremelnic că se poate răzbi în viaţă şi fără studii şi fără şcoală. Mai devreme sau mai târziu, doar ceea ce aţi învăţat este ceea ce vă va da o linie dreaptă în viaţă. Vă îndemn să aveţi încredere în voi, în calea voastră, să vă ţineţi de ea, să nu căutaţi neapărat doar note bune, să căutaţi să asimilaţi ceea ce învăţaţi, să nu căutaţi titluri goale de conţinut aşa cum fac unii, pentru că sunt obţinute fără ca ceva în voi să progreseze”. 

De ce nu accesează şcolile fonduri pentru lucrări de renovare

Peste 4.000 de clădiri şcolare din întreaga ţară necesită aviz de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi autorizaţie de sănătate de la direcţiile de sănătate publică. Cu toate acestea, şcolile nu s-au înghesuit deloc să obţină de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) fonduri nerambursabile pentru lucrări necesare obţinerii autorizărilor. Mai exact, două treimi din sumele alocate cu această destinaţie nu au fost solicitate, spun reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

De aceea, MDRAP a anunţat că a prelungit termenul de solicitare a acestor finanţări până la 20 septembrie 2016. Este vorba de fonduri în valoare 800.000.000 lei, alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), reprezentând circa 66% din bugetul programului, potrivit Ministerul Educaţiei.

Situaţia finanţărilor

Astfel, din 3.471 de unităţi de învăţământ eligibile, doar 381 sunt, în prezent, incluse la finanţare prin PNDL cu suma de 257.879.369 de lei (alocare financiară pe perioada 2016-2019), pentru lucrările necesare obţinerii autorizaţiei sanitare. Pentru alte 1.043 de unităţi de învăţământ, unităţile administrativ-teritoriale (UAT) şi prefecturile au comunicat că nu se solicită finanţare, din mai multe motive, respectiv: unităţile de învăţământ au fost desfiinţate; gradul de deteriorare a clădirii determină ca unică soluţie construirea unei noi unităţi de învăţământ; clădirile nu se află în proprietatea unităţilor administrative teritoriale; numărul scăzut de elevi a determinat comasarea unităţilor de învăţământ etc.

Restul de 2.047 sunt unităţi pentru care cererea de finanţare nu a fost depusă sau a fost depusă cu documentaţie incompletă.

Care sunt cauzele?

O analiză a Ministerului Educaţiei arată că principala cauză a slabei accesări a fondurilor disponibile este legată de disponibilitatea administraţiei locale: unele primării, mai ales din mediul rural, fie au capacitate redusă de a pregăti proiecte, fie derulează lent procesul de pregătire a lor, fie au o altă prioritizare a solicitărilor de finanţare. 

Experţii consultaţi de „Adevărul“ susţin aceeşi opinie. Potrivit lui Marian Staş, rezolvarea acestei probleme stă în relaţia şcolilor cu primăriile care le gestionează. 

„Răspunsul trebuie căutat în relaţia dintre Ministerul Educaţiei şi autorităţile publice locale, pentru că acestea din urmă au în responsabilitate buna funcţionare a şcolilor din punct de vedere igienico-sanitar. Este posibil ca la nivelul autorităţilor publice locale să se fi rearanjat priorităţile. Chiar primul ministru a spus că s-ar putea ca unele primării să fie mai interesate de drumuri decât de şcoli“, a precizat Marian Staş. 

Expertul în Educaţie spune că acolo unde primarii şi-au dat interesul, şcolile nu au avut probleme de autorizare.

„Rămâne o discrepanţă şi o ruptură fundamentală între şcoală, în sens de entitate educaţională şi administraţia publică locală. Acolo unde primarii şi-au dat interesul, toate lucrurile au decurs pozitiv din punct de vedere logistic. Sunt încă foarte multe primării care după alegerile locale nu şi-au desemnat reprezentanţi în consiliile de administraţie ale şcolilor, ceea ce este impardonabil. Chiar şi în Capitală. Aceşti reprezentanţi trebuie să ia «temperatura». Acolo unde primarilor nu le pasă, şcolile rămân cu WC-urile în curte. Este o chestiune care ţine exclusiv de autorităţile locale“, a mai spus 

Marian Staş. 

Iniţiativa activiştilor clujeni: curţile şcolilor să fie loc de socializare

Patru ONG-uri din Cluj-Napoca au transmis, în prima zi a anului şcolar, o solicitare Primăriei în care cer deschiderea curţilor şcolilor pentru mişcare şi socializare după-amiaza, în weekend şi în vacanţă. „În condiţiile în care municipalitatea nu a amenajat destule locuri de joacă în cartiere în raport cu cererea şi nevoia, iar în unele spaţii acest lucru nici nu este posibil din cauza densităţii urbane, deschiderea curţilor şcolilor este imperativă pentru sănătatea clujenilor, în special a copiilor”, se arată în petiţie. 

Semnatarii susţin că există o hotărâre a Consiliului Local care acordă dreptul elevilor de a folosi curţile şcolilor după programul şcolar, dar aceasta nu a fost aplicată. 

„Mai mult, propunem Primăriei ca accesul să fie lărgit pentru părinţi şi rezidenţi pentru ca aceste zone să devină spaţii publice vibrante pentru viaţa comunitară a cartierelor clujene. Prin deschiderea de facto a curţilor şcolilor, mii de clujeni vor beneficia de şansa de a se relaxa şi a se juca după programul de şcoală ori lucru, aşa cum prevede şi strategia oraşului”, se mai arată în petiţie. 

Pe lângă cele patru grupuri civice, Umbrela Anti-Corupţie Cluj, Societate Organizată Sustenabil (SOS), Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Clujului (APUC) şi Centrul pentru Mediu Construit (CMC), iniţiativa e sprijinită de Uniunea Salvaţi România (USR) – Cluj.  

Marinela Zamfir, directoarea Liceului „Nicolae Bălcescu“ din centrul oraşului, susţine că în cadrul şcolii se desfăşoară activităţi şi după-amiaza, fie că vorbim despre meditaţiile date de profesori, fie despre cluburi de sport sau şah. „În vacanţă am lăsat liber, au venit copii să se joace, au fost antrenamente de fotbal, fetele au avut antrenamente la majorete. Au venit şi copii care nu sunt elevi aici, dar au fost legitimaţi la poartă. E vorba de asigurarea securităţii copiilor şi de aceea un pic este restricţionat accesul“, a spus directoarea.  (Remus Florescu, corespondent)