Raed Arafat: „În România, dacă anunţi pe cineva că vine cutremurul, înseamnă să creezi panică“
0
Profesorul Gheorghe Mărmureanu a declarat la emisiunea După 20 de ani de la Pro TV că datorită unui soft sofisticat, reprezentanţii Institutului de Fizică a Pământului au posibilitatea de a cunoaşte în doar patru secunde care este magnitudinea unui cutremur.
„În momentul în care apare primul semnal în Vrancea, datorită unui soft foarte sofisticat am reuşit ca în patru secunde să ştim magnitudinea. Dacă magnitudinea e mai mare de şapte sunt probleme. Spre exemplu, dacă până în 32 de secunde nu am avertizat, veţi simţi mişcarea pământului. Am avut un proiect de cross-border cu Bulgaria, am implementat un sistem prin STS, şi am construit un sistem pe masa fiecărui judeţ şi ofiţerul dacă vede culoarea verde înseamnă că e până în şapte“, a declarat profesorul Mărmureanu.
El a mai explicat că va avea loc un cutremur foarte adânc. „Eu am spus că urmează un cutremur foarte adânc. Zone de risc din România sunt Bacău, Focşani, mai puţin Iaşiul“, a spus profesorul.
Un mesaj în masă „Vine cutremurul!” ar produce o panică mult mai mare
Potrivit lui Raed Arafat, există posibilitatea să faci comunicare în masă până la un anumit număr de SMS-uri. „Ce trebuie foarte bine analizat este că la ora actuală în România dacă anunţi pe cineva că vine cutremurul, înseamnă că creezi panică în populaţie. Dacă educi populaţia corect şi ştii că mesajul a intrat, cum se spune, în oase, atunci poţi să ajungi să începi să instrueşti că o să vă alertez, dar vedeţi aşa să reacţionaţi şi aşa să faceţi“, a precizat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii.
La rândul său, directorul onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), prof. Gheorghe Mărmureanu, a spus că nu vede posibilă transmiterea unui sms, simultan, la toţi utilizatorii de telefoane mobile din România. „Sunt peste 14 milioane de telefoane mobile în ţara asta. Daţi-mi mie un operator din lumea asta care să transmită 14 milioane de semnale nu secvenţial, ci instantaneu”, a spus Gheorghe Mărmureanu.
Cu toate acestea, Arafat a recunoscut că astfel de alerte „ne dau o şansă de câteva zeci de secunde, iar asta dă răgaz să opreşti gazul etc., dar trebuie luat în serios ce impact ar putea avea notificarea unei populaţii care nu este suficient de educată în acest sens“.
Ce ar trebui să cuprindă mesajele educaţionale
În ceea ce priveşte mesajele educaţionale, acestea vor cuprinde sfaturi legate de ce ar trebui şi ce nu ar trebui făcut în caz de cutremur. Legat de ghidurile „Educaţia şi protecţia elevilor în caz de cutremur” distribuite în şcoli, ele se bazează pe informaţii valabile, oferite de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, a mai spus Arafat.
„Manualul distribuit în şcoli mai trebuie modificat, mai trebuie îmbunătăţit. Sfaturile respective s-au bazat pe expertiza unor specialişti. Procesul de educaţie va trebui să fie unul foarte vizibil. În şcoală poţi foarte bine să opreşti activitatea timp de 10 minute pentru a face un exerciţiu şi să trimiţi doi pompieri ISU pentru a supraveghea ce se întâmplă acolo“, a explicat Arafat.
„În primul rând, eu cred că va trebui să ne lăsăm pe jos", a punctat secretarul de stat, după care a completat că, potrivit unui material cu recomandări ce i-a fost dat de profesorul Mărmureanu, recomandările ar fi „nu te duci sub un obiect, ci te duci lângă un obiect, te întinzi pe jos şi aştepţi”.
Mărmureanu: nu e bine să te refugiezi sub masă
Directorul onorific al Institutului Naţional de Fizica Pământului (INFP), prof. Gheorghe Mărmureanu, a spus că, în opinia lui, nu este bine să te refugiezi sub bancă sau sub masă atunci când începe un cutremur, dat fiind riscul de a cădea tavanul.
„Dacă eşti elev sau dacă eşti cumva în pat, noaptea, şi cade planşeul când eşti sub bancă, planşeul distruge banca şi o duce până la pământ şi capul omului îl face...", a explicat Mărmureanu.
Medicul Raed Arafat a precizat ulterior că, din pricina unor astfel de controverse, autorităţile urmează să stabilească foarte clar mesajele privind protecţia în caz de cutremur ce urmează să fie comunicate, pe scară largă, populaţiei.
FOTO Mediafax
În opinia acestuia, în cazul în care un cutremur cu magnitudine peste 7,2 grade pe scara Richter ar avea loc în Capitală, nu Bucureştiul va fi cel care va interveni pentru Bucureşti, ci personal medical şi ambulanţele din judeţele învecinate.
„Din fericire, am reuşit să pregătim România pentru intervenţii. Fiecare judeţ are un vehicul pentru intervenţie medicală. În prima etapă, ambulanţa ar înlocui SMURD-ul. Prin urmare, Bucureştiul va depinde foarte mult de spitalele din jur. Spre exemplu, spitale precum Bagdasar au fost consolidate, dar trebuie să luăm în calul faptul că se poate ivi o pană de curent. Un spital ca să fie funcţional are nevoie de generatorul lui, are nevoie de rezerve de apă. Dacă mergeţi în ţările unde au loc frecvent cutremure, există dotări extra pentru astfel de situaţii de urgenţă“, a completat medicul.
Expertiza clădirilor la risc trebuie făcută încontinuu
Raed Arafat a explicat că rolul principal al Inspectoratului de Stat pentru Construcţii este să inspecteze clădirile şi să vadă care este riscul ca acestea să se dărâme după un cutremur. „Toate bulinele roşii care s-au pus înseamnă că acele clădiri au fost inspectate. În opinia mea, expertiza clădirilor la risc trebuie să fie făcută continuu“, a mai spus Arafat.
De aceeaşi părere este şi Mărmureanu, care a explicat că în 1977 au căzut doar trei clădiri noi. „Nu trebuie construite clădiri din oţel. În Bucureşti trebuie să construieşti până la 7 – 8 nivele sau până la 14 nivele“, a completat profesorul, care a adăugat că deşi harta zonelor de risc a fost elaborată de curând, ea este deja luată în calcul de proiectanţii de clădiri.
FOTO Mediafax
Întrebat în emisiune care a fost cauza seismelor produse în judeţul Galaţi, profesorul Gheorghe Mărmureanu a precizat mai întâi că de o parte şi de alta a satului Izvoarele există două falii seismice.
Astfel, în urma cercetărilor efectuate de specialişti, în momentul în care au fost „puse în evidenţă” cele două falii, pe acestea era culoarea albastră - apă -, urmare a ploilor mari de la începutul lunii septembrie, a continuat Mărmureanu.
În acelaşi context, prof. Mărmureanu a subliniat, ca factor favorizant al cutremurelor, structura geologică din zonă, care, pe lângă nisip, argilă şi marnă, conţine loess. „Loess-ul, care este alcătuit din argilă şi nisip fin, ar fi favorizat producerea seismelor din judeţul Galaţi, după ce în sol s-a infiltrat în apă, ceea ce ar fi dus la deplasarea satului pe verticală "vreo şapte-opt milimetri”, potrivit lui Mărmureanu.
El a mai spus că lucrurile se vor linişti, din punct de vedere al cutremurelor, în Galaţi şi că nu este cazul ca oamenii să-şi pună problema să se mute din zonă.
Se încarcă comentariile...
