Procurorii DNA cer ridicarea imunităţii lui Gabriel Sandu în dosarul „Microsoft III”. Prejudiciu adus statului în acest caz ar fi de 51 de milioane de euro

Procurorul -şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a transmis procurorului general al României cererea şi referatul în vederea sesizării Preşedintelui României, pentru solicitarea avizului necesar urmăririi penale faţă de Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), pentru infracţiunea de abuz în serviciu. Fostul oficial este vizat de ancheta procurorilor în dosarul „Microsoft III”.

UPDATE  Cinci persoane au fost puse sub acuzare astăzi în dosarul „Microsoft III”: trei afacerişti şi doi foşti angajaţi ai statului. Este vorba de Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, reprezentanţi ai firmei D.Con-Net AG- acuzaţi de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu,  şi de Călin Tatomir, director general Microsoft România SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu.

Ion Adrian Stănescu, consilier asistent la Direcţia generală pentru politici şi programe în domeniul societăţii informaţionale din cadrul MCSI şi Andrei Săvulescu, director general la Direcţia generală pentru politici şi programe în domeniul societăţii informaţionale din cadrul MCSI, au fost puşi sub auzare pentru abuz în serviciu.

Cum ar fi decurs afacerea „Microsoft III”

Procurorii au explicat pas cum pas în ce constă această anchetă. Totul începe în luna aprilie a anului 2009, atunci când expira contractul comercial de închiriere licenţe Microsoft nr.0115RO/15.04.2004.

„În aceste condiţii, Sandu Gabriel, în calitate de ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, a optat pentru varianta încheierii unui nou contract de închiriere software, fapt care nu se putea realiza decât prin organizarea unei licitaţii publice în condiţiile OUG 34/2006 privind achiziţiile publice.  În acest context, inculpaţii Pescariu Dinu Mihail şi Florică Claudiu Ionuţ, în calitate de reprezentanţi în fapt/drept ai societăţii D.CON.NET AG, pentru a fi favorizaţi în câştigarea licitaţiei publice, prin intermediul unui om de afaceri, au luat legătura cu ministrul de la acea vreme Sandu Gabriel căruia i-au şi plătit în acest scop suma de 2.196.035 euro”, arată prcurorii DNA.

Este vorba de şpaga care a fost judecată în dosarul „Microsoft I”. Potrivit DNA, petru aceste fapte, prin Sentinţa nr.258/24.03.2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Secţia Penală, în dosarul nr.1191/1/2015, au fost condamnaţi Cocoş Dorin şi Sandu Gabriel pentru trafic de influenţă.

Înţelegerea cu Gabriel Sandu

În urma înţelegerii avute de Pescariu Dinu Mihail şi Florică Claudiu Ionuţ cu ministrul Sandu Gabriel, acesta din urmă ar fi aprobat documentaţia de atribuire aferentă procedurii de licitaţie deschisă, iniţiată pentru „Achiziţionarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare".
„Documentaţia care a stat la baza licitaţiei (referat de necesitate şi caiet de sarcini) conţinea condiţii restrictive nejustificate de participare la licitaţia organizată de către MCSI, fiind favorizată în acest mod D.Con-Net AG, în calitate de lider al unei asocieri din pare făcea parte şi firma Dim Soft SRL”, arată procurorii DNA.

Astfel, s-ar fi impus condiţii conform cărora societăţile participante la licitaţie puteau să fie doar firme care avuseseră încheiate contracte de un anumit tip şi peste o anumită valoare şi care să fi fost executate în România, în ultimii trei ani. Condiţiile respective erau îndeplinite de o singură societate din lume, respectiv Dim Soft SRL.

Care era rolul angajaţior din MCSI

În vederea stabilirii condiţiilor restrictive de participare la licitaţie prin care să fie favorizată asocierea D.Con-Net AG din care făcea parte firma Dim Soft SRL, Florică Claudiu Ionuţ ar fi avut mai multe întâlniri cu Sandu Gabriel pentru a-i transmite acele condiţii restrictive care să fie inserate în caietul de sarcini. „Documentaţia de atribuire aferentă procedurii de licitaţie deschisă a fost întocmită şi avizată de către funcţionarii din cadrul MCSI, şi anume Stănescu Ion Adrian şi Săvulescu Andrei”, auză DNA.

Concret, la elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiei de atribuire a contractului finanţat din bani publici, Stănescu Ion Adrian, Săvulescu Andrei şi Sandu Gabriel ar fi încălcat dispoziţii din OUG nr.34/2006 (actual din Legea nr.98/2016 privind achiziţiile publice), precum şi dispoziţii din OG nr.119/1999, privind controlul intern şi controlul financiar preventiv.

„În favorizarea D.Con-Net AG în câştigarea licitaţiei, s-a implicat şi Tatomir Călin, directorul general Microsoft România la acel moment, prin cooptarea firmei SC DIM SOFT SRL în cadrul asociaţiei de firme care urma să participe şi să câştige licitaţia publică. Acesta a contribuit şi la stabilirea acelor condiţii restrictive pe care să le îndeplinească doar firma cooptată de el în cadrul asocierii”, mai arată procurorii.

De ce este acuzat şeful Microsoft România

Sprijinul acordat de către Tatomir Călin D.Con-Net AG, în calitate de lider al asocierii, ar fi rezultat şi din faptul că acesta a refuzat să transmită către un alt potenţial participant la licitaţie, o scrisoare de confirmare din partea producătorului privind acordul acestuia pentru livrarea orelor de consultanţă şi suport (aceasta fiind una dintre cerinţele restrictive impuse în documentaţia de atribuire).

„În urma câştigării licitaţiei publice, a fost încheiat contractul de furnizare de produse nr.35/09.09.2009 dintre MCSI şi consorţiul D-Con.Net AG, în calitate de lider al asocierii. Din asociere făcea parte şi Dim Soft SRL. Valoarea totală a contractului reprezentând suma ce trebuia plătită de minister era de 90.182.344,76 euro”, arată procurorii.  Plăţile ar fi fost efectuate conform graficului convenit prin contract.

Furnizorul de licenţe a facturat către SC DIM SOFT SRL, membră a asocierii care a câştigat licitaţia, doar 38.786.000 euro, reprezentând preţul licenţelor cu discount, reducere aplicată în considerarea Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.„ Liderul asocierii, D.Con-Net AG, a refacturat însă către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale suma de 90.182.344,76 euro”, au mai explicat procurorii.

Prejudiciul reţinut este în sumă de 51.396.344,76 euro şi reprezintă diferenţa dintre suma plătită de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (90.182.344,76 euro) şi suma care a fost facturată de către furnizorul de licenţe către SC DIM SOFT SRL (38.786.000 euro). Totodată, a fost creat un folos necuvenit în favoarea D.Con-Net AG.

Obligaţiile pe care trebuie să le respecte

„Persoanele care ar fi contribuit la producerea acestui prejudiciu sunt Stănescu Ion Adrian, Săvulescu Andrei, Sandu Gabriel, Florică Claudiu Ionuţ, Pescariu Dinu Mihail şi Tatomir Călin”, aczuăr DNA.  

Lui Stănescu Ion Adrian, Săvulescu Andrei, Florică Claudiu Ionuţ, Pescariu Dinu Mihail şi Tatomir Călin li s-au adus astăzi la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpaţii trebuie să respecte următoarele obligaţii:
- să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi;
- să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura cu privire la schimbarea locuinţei;
- să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea lor, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi.
- să nu depăşească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului de urmărire penală competent;
- să nu se apropie de persoanele menţionate în ordonanţa de dispunere a controlului judiciar şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nici o cale;
- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

Procurorii DNA au atras atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura arestării preventive.
 

UPDATE  Dinu Pescariu a intrat în jurul orei 12.00 în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), fără a face declaraţii despre dosarul în care a fost citat de procurori, potrivit News.ro.

Potrivit unor surse judiciare, Dinu Pescariu a fost chemat de procurori în acelaşi dosar în care luni a fost audiat şi Claudiu Florică, fostul şef al companiei Fujitsu în România, pus sub acuzare din noiembrie 2016 în dosarul "Microsoft 2” şi denunţător în primul dosar „Microsoft”.

UPDATE Claudiu Florică a stat mai bine de o oră la DNA, la ieşire acesta refuzând să spună dacă a dat declaraţii în dosarul "Microsoft 2” sau dacă procurorii l-au chemat într-un alt dosar. După ce a ieşit din sediul DNA, Claudiu Florică nu a vrut să stea de vorbă cu jurnaliştii, el trecând strada în fugă, pentru a intra în curtea unui imobil de vizavi, unde are locuinţa.

Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA l-au chemat luni pe Claudiu Florică pentru a-i aduce la cunoştinţă că este suspectat într-un nou dosar.

Primul dosar, „Microsoft II”

Claudiu Florică, fostul şef al companiei Fujitsu în România, este pus sub acuzare din 21 noiembrie 2016 în dosarul "Microsoft 2”, pentru complicitate la abuz în serviciu privind încheierea şi derularea contractelor pentru licenţe IT cu ministere.

În acest dosar, trei foşti miniştri PSD au fost puşi sub acuzare pentru abuz în serviciu în dosarul „Microsoft II”. Alexandru Athanasiu (Educaţie şi Cercetare în perioada 2003-2005), Dan Nica (Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei în perioada 2000 - iulie 2004) şi Adriana Ţicău (secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada 2003 - iunie 2004, respectiv de ministru în perioada iulie - decembrie 2004) au fost puţi sub control judiciar şi au interdicţia de a părăsi ţara.

Cei trei au fost chemaţi la DNA la două săptămâni după ce preşedintele Klaus Iohannis a transmis avizul pentru începerea urmăririi penale. Cei trei politicieni PSD sunt acuzaţi de fapte de abuz în serviciu, legat de modul în care au iniţiat şi susţinut Hotărâri de Guvern pentru achiziţiile de licenţe „Microsoft”.
Procurorii au trimis în nomebrie  o cerere de ridicare a imunităţii la Camera Deputaţilor, pentru ridicarea imunităţii în cazul deputatul Eugen Bejinariu (PSD), pentru abuz în serviciu, fapte care ar fi fost făcute din funcţia de secretar general al Guvernului (2003-2004).
Bejinariu a candidat, la alegerile din 11 decembrie, pe loc eligibil pentru Camera Deputaţilor pe listele PSD.  Cererea DNA de încuviinţare a urmăririi penale în cazul deputatului PSD Eugen Bejinariu a fost retrimisă săptămâna trecută, de plenul Camerei Deputaţilor, pentru două săptămâni la Comisia juridică, la solicitarea deputatului social-democrat Eugen Nicolicea, care a sesizat „un incident procedural”.

Până în acest moment au mai fost puşi sub acuzare, pentru complicitate la abuz în serviciu: Claudiu Florică, fostul director al companiei Fujitsu Siemens Computers (FSC) România, şi doi foşti manageri „Microsoft” România, Silviu Hotăran şi Ovidiu Petrişor Artopolescu.

Prejudiciu de 66,9 milioane de dolari

Ancheta a fost reluată în acest caz, după ce luna trecută patru VIP-uri au fost condamnate definitiv în dosarul intitulat „Microsoft I”: fostul primar al oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan- 6 ani, fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu- 3 ani, afaceriştii Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae- câte 2 ani şi 4 luni. Este vorba de un dosar în care apar numele unor foşti miniştri, pentru care DNA a cerut încă din 2014 ridicarea imunităţii: Ecaterina Andronescu, Şerban Mihăilescu, Daniel Funeriu, Mihai Tănăescu sau Valerian Vreme.

Dacă în „Microsoft I”, procurorii au cercetat şpaga care a fost dată unor demnitari pentru a se semna mai multe contracte IT, în „Microsoft II” anchetatorii investighează cum s-au încheiat aceste contracte. Potrivit DNA, este vorba de un semnarea unui acord de licenţe IT, continuat de două acte adiţionale, iar în urma afacerii statul ar fi fost păgubit cu 66,9 milioane de dolari.

Contractul, fraudă din start

Totul începe pe 15 aprilie 2004, când oficialii Microsoft au oferit Guvernului un acord special pentru obţinerea de licenţe pentru produsele Microsoft, la preţuri speciale guvernamentale. În realitate, discountul de 47 % oferit de Microsoft, s-ar fi transformat în şpagă pentru înalţi funcţionari şi miniştri. Aşa că acest contract s-a încheiat la un preţ dublu faţă de preţul real solicitat de compania Microsoft.
Totul s-ar fi făcut prin intermediul firmei FSC. DNA arată că Microsoft a facturat către Fujitsu Siemens Computers suma de 25,7 milioane de dolari (preţul licenţelor cu discount), iar FSC a refacturat către Guvernul României suma de 54,5 milioane de dolari. Ulterior, contractul a fost extins în noiembrie 2004, deşi nu era necesar acest lucru, pentru achiziţia altor licenţe. Prejudiciu:  alte 19, 3 milioane de dolari. În 2008 au fost încheiate alte acte adiţionale, pentru achiziţia a circa 40.000 de licenţe. Statul ar fi fost prejudiciat din nou cu 18,8 milioane de dolari. De fiecare dată, FSC ar fi fost interpus între Microsoft şi Guvern.  
Bejinariu, avocatul din Guvern
Procurorii DNA arată că Bejinariu ar fi iniţiat şi susţinut mai multe hotărâri de Guvern prin care se aprobau încheiere unor contracte între Guvernul României şi FSC, privind produse Microsoft. În acestea se arăta, în mod nereal, că FSC are calitatea de unic distribuitor pentr aceste produse, sau că statul are nevoie de închirierea unor licenţe IT.  
Florică este acuzat că pentru a crea aparenţa că FSC este unic distribuitor al produselor Microsoft şi pentru a se evita organizarea unei licitaţii publice, a semnat ofertele comune FSC – Microsoft România din datele de 2 octombrie 2003, respectiv 12 martie 2004. Din partea Microsoft, aceste oferte au fost semnate de Hotăran şi Artopolescu. „Cele două oferte conţineau preţuri cu mult supraevaluate faţă de sumele cu discount pe care le cerea în realitate compania Microsoft”, acuză DNA.