Premierul Dacian Cioloş l-a demis pe şeful ANAF. Gelu Diaconu este urmărit penal în dosarul Partida Romilor. Daniel Diaconescu, şeful interimar al Fiscului

Gelu Diaconu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), a fost demis joi de premierul Dacian Cioloş, după ce acesta a fost pus sub urmărire penală în dosarul „Partida Romilor“. Iniţial, ministrul Finanţelor, Anca Dragu, i-a cerut demisia, însă Diaconu a refuzat, considerând dosarul drept „kafkian“

UPDATE Premierul l-a numit joi preşedinte interimar al Fiscului pe Daniel Diaconescu, directorul general al Direcţiei Generale de Informaţii Fiscale din cadrul ANAF, el ocupând această funcţie din anul 2010. Declaraţie de avere

UPDATE Premierul Dacian Cioloş a anunţat, joi, că l-a demis pe şeful ANAF, Gelu Diaconu, potrivit unor surse guvernamentale. De asemenea, Cioloş l-a demis şi pe vicepreşedintele ANAF, Mihai Gogancea-Vătăşoiu. Deciziile urmează să fie publicate în Monitorul Oficial şi vin după discuţii ale premierului atât cu Gelu Diaconu, cât şi cu ministrul de Finanţe.

Într-o scrisoare pe care şeful Fiscului a transmis-o presei, Gelu Diaconu menţionează că a solicitat să fie audiat, reţinut sau arestat. În plus, preşedintele ANAF şi-a exprimat dorinţa de a fi demis din funcţie, „astfel încât la finalizarea acestui dosar cineva sã-şi asume consecinţele acestei mãsuri”.

Preşedintele ANAF, Ştefan Gelu Diaconu şi vicepreşedintele ANAF, Mihai Gogancea-Vătăşoiu sunt urmăriţi penal pentru abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului. Ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, a cerut demisia preşedintelui ANAF şi a vicepreşedintelui ANAF după ce aceştia au fost puşi sub acuzare de către DNA în dosarul deputaţilor Mădălin Voicu şi Nicolae Păun.

Diaconu: Este un dosar kafkian 

Într-o declaraţie transmisă presei, Diaconu a precizat că nu îşi va da demisia şi că doreşte să fie demis din funcţie, „astfel încât, la finalizarea acestui dosar, cineva sã-şi asume consecinţele acestei mãsuri“. El a catalogat dosarul DNA drept „kafkian“.

„După cum cunoaşteţi, mi s-au adus la cunoştinţă învinuirile în dosarul instrumentat de domnul procuror Doru Florin Ţuluş, constând într-un pretins abuz în funcţie şi favorizarea făptuitorului. Menţionez faptul că am solicitat să fiu audiat, reţinut sau arestat, pentru clarificarea cu celeritate a acestui dosar kafkian“, a transmis Diaconu.

Cioloş: I-am spus că cel mai bine e să plece

După solicitarea lui Dragu de a demisiona, şi premierul Cioloş a avut o discuţie cu şeful ANAF, explicându-i acestuia că cel mai bine ar fi să plece, pentru a nu transfera asupra instituţiei problemele sale în raport cu DNA.

„Dânsul a fost numit, nu a luat postul prin concurs. E un post de secretar de stat, e numit şi nu asta e problema. Eu am avut o discuţie cu dânsul dimineaţă (joi dimineaţă – n.r.), mi-a explicat motivele pentru care dânsul consideră că nu e vinovat, mi-a explicat şi faptul că ANAF e într- un proces sau continuă un proces de restructurare, de întărire a capacităţii administrative, iar eu i-am spus că tocmai de aceea cred că problema pe care dânsul şi vicepreşedintele o au în raport cu DNA nu trebuie transferată asupra ANAF. În condiţiile acestea, eu i-am spus că cel mai bine e ca dânsul să plece şi mi-a spus că a înţeles chestia aceasta. Nu i-am cerut demisia, nu mi-a spus că îşi dă demisia, pentru că nu asta este chestia esenţială. Nu trebuie să ceară“, a precizat premierul. Diaconu a fost numit la conducerea ANAF în aprilie 2013 de către fostul premier Victor Ponta.

De ce a ajuns Diaconu în Vizorul DNA 

Potrivit DNA, Asociaţia Partida Romilor „Pro Europa“, al cărei preşedinte este deputatul Nicolae Păun, a realizat, în perioada 2010 - 2013, proiectul „Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi“, cu finanţare din fonduri europene. Persoanele defavorizate au fost incluse în acest program fără ştiinţa lor, fiind selectate de partidul lui Nicolae Păun. Mai mult, angajaţii proiectului au fost obligaţi să vireze câte 5% din salariile primite către Partida Romilor. Practic, proiectul a fost doar un paravan pentru finanţarea ilegală a Partidei Romilor.

Potrivit anchetatorilor, Gelu Diaconu şi Mihai Gogancea Vătăşoiu au emis circularele nr. 10/07.01.2015 şi A-PRS1391/08.05.2015, prin care erau scutite de la plata contribuţiilor restante, notificate deja de către organele fiscale, persoanele angajate prin convenţii civile la Asociaţia Partida Romilor.

Premierul Dacian Cioloş a declarat joi că a discutat cu preşedintele ANAF, Gelu Diaconu, iar situaţia acestuia „se va clarifica” în cursul zilei, potrivit Mediafax. Acesta însă nu a precizat dacă şeful Fiscului va demisiona sau va fi revocat din funcţie, însă a dat de înţeles că Gelu Diaconu va pleca din fruntea ANAF în urma discuţiei avute. ''Mi-a explicat motivele pentru care consideră că nu este vinovat, dar date fiind acuzele a înţeles şi dânsul că pentru ANAF este mai bine să se clarifice situaţia sa'', a spus Cioloş.

Redăm integral comunicatul pe care l-a transmis şeful Fiscului: 

”Dupã cum cunoaşteţi, ieri, mi s-au adus la cunoştinţã învinuirile în dosarul instrumentat de domnul procuror Doru Florin Ţuluş, constând într-un pretins abuz în funcţie şi favorizarea fãptuitorului. 

Menţionez faptul cã am solicitat sã fiu audiat, reţinut sau arestat, pentru clarificarea cu celeritate a acestui dosar kafkian.

Singura acuzaţie care mi se aduce atât mie cât şi vicepreşedintelui ANAF este aceea cã am emis douã circulare nelegale prin care am dispus suspendarea deciziilor de impunere privind plata CASS pentru dobânzile acumulate de alocaţiile copiilor depuse în conturi precum şi pentru persoanele realizatoare de venituri modice.

Reamintesc opiniei publice cã anomalia prevãzutã în Codul Fiscal a fãcut ca aplicaţia informaticã sã trimitã decizii de impunere de sute de lei pentru venituri de 2-3 lei, întrucât CASS-ul se calcula la venitul minim şi nu la venitul efectiv, potrivit legii.

Am aflat cu stupoare cã domnul procuror Ţuluş apreciazã cã am suspendat emiterea acestor decizii care vizau sute de mii de copii şi persoane cu venituri modice, pentru a ajuta de fapt un grup restrâns de câteva sute de persoane pentru nişte sume de sute de mii de ori mai mici decât cele pe care le-ar fi plãtit parinţii copiilor şi bãtrânii cu dividende de 2-3 lei rezultate din acţiunile deţinute în urma vestitei cuponiade.

În plus, reamintesc faptul cã solicitarea de remediere a acestei aberaţii fiscale a venit chiar din partea prim-ministrului şi a ministrului de Finanţe de la acea vreme.

De asemenea, reprezentaţi ai instituţiilor care au propria Casã de Sãnãtate pentru Ordine Publicã, Siguranţã Naţionalã şi Autoritãţi Judecãtoreşti mi-au atras atenţia în mod imperativ cã, în urma emiterii acestor decizii, identitatea unora dintre angajaţii acestora sã fie desconspiratã, în relaţia cu Fiscul.

Revenind la logica kafkianã a organului de cercetare penalã, opinia publicã trebuie sã ştie cã acesta considerã cã nu trebuia sã suspendãm prin circulare emiterea deciziilor de impunere pentru sute de mii de copii şi persoane cu venituri modice întrucât nu existã un temei legal, fãcând totodatã o banalã confuzie în ce priveşte diferenţa dintre suspendare emiterii unui titlu de creanţã şi anularea unei creanţe bugetare, apanaj al iniţiativelor legislative ale MFP şi ale Guvernului.

Şi, pentru ca absurdul nu se opreşte aici, informez pe aceastã cale opinia publicã ca Direcţia Antifraudã  a sprijinit în mod activ DNA exact în instrumentarea dosarului privind fraudarea fondurile europene, de cãtre aceastã grupare.

Totodatã, trebuie ştiut şi faptul cã în aceeaşi perioadã exista pe procedura de avizare în MFP, care are drept de iniţiativã legislativã şi nu ANAF, aşa cum eronat apare în comunicatul DNA, trei proiecte de acte normative care aveau sã rezolve aceastã anomalie fiscalã.

Subliniez faptul cã în tot acest timp nu am avut niciun fel contact cu persoanele din grupul infracţional vizat de procurori. 

Astãzi, şi în zilele urmãtoare, lucrez împreunã cu echipa ANAF la întocmirea unui memoriu cu toate documentele anexate pe care-l vom depune parchetului şi pe care îl vom face public. 

În ce priveşte solicitarea doamnei ministru Dragu de a îmi prezenta demisia, precizez cã nu îi voi da curs întrucât doresc sã fiu demis din funcţie, astfel încât la finalizarea acestui dosar cineva sã-şi asume consecinţele acestei mãsuri. 

Atrag atenţia tuturor factorilor de decizie, informând totodatã cetãţenii, cã ANAF se aflã în mijlocul unei perioade critice a existenţei sale, fiind instituţia cãreia i se datoreazã în proporţie de peste 70% relaxarea fiscalã şi stabilitatea macrobugetarã a statului român.

Acţiunile unui procuror conduc la destabilizarea unei instituţii vitale pentru statul român care trebuie sã finalizeze urmãtoarele actiuni, în aceastã perioadã:
 

- reaşezarea portofoliului de administrare în zona contribuabililor mari şi mijlocii care aduc peste 72% din colectarea veniturilor;

- reaşezarea personalului pe funcţii de conducere şi execuţie;

- stabilizarea infrastructurii IT din domeniul fiscal şi vamal, aflatã la limita colapsului, pânã la finalizarea proiectului de modernizare desfãşurat cu Banca Mondialã, urmând sã fie luate decizii majore referitoare la rezolvarea acestei situaţii;

- operaţionalizarea la capacitate maximã, dupã inventarierea celor 18.000 de hotãrâri judecãtoreşti penale de pus în aplicare, a noii structuri de executãri silite cazuri speciale, pentru a rezolva o problemã intens dezbãtutã;

- menţinerea presiunii pe creşterea conformãrii fiscale, prin derularea şi programarea acţiunilor Direcţiei Antifraudã, în domeniile stabilite în strategia asumatã de mine şi echipa de conducere;

Consider cã este inacceptabil ca, fie din rea credinţã, neştiinţã sau exces de zel, ale uneia sau mai multor persoane, o instituţie de importanţa ANAF sã poatã fi destabilizatã, punând în pericol ţinta de deficit structural şi întreaga securitate economicã a României.
 

Cu toate acestea, tocmai pentru cã nu confund instituţiile cu oamenii, şi nici pe mine cu ANAF, am încredere ca CSM şi DNA vor urmãri cu atenţie deosebitã rezolvarea cu celeritate şi în deplinã legalitate a dosarului în care am fost implicat într-o manierã ce poate fi asimilatã unui adevãrat abuz.”