Oficial al Comisiei Europene: „MCV nu va fi ridicat în 2017”

Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) nu va fi ridicat în 2017, potrivit secretarului general adjunct al Comisiei Europene, Paraskevi Michou. Anterior acestei declaraţii, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, susţinea că România a îndeplinit toate condiţionalităţile şi că monitorizarea ar trebui ridicată în vara acestui an.

Ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) nu se va întâmpla în 2017, a declarat, joi, la Parlament, secretarul general adjunct al Comisiei Europene, Paraskevi Michou. Oficialul a explicat că renunţarea la acest mecanism depinde de ceea ce vor face Guvernul şi Parlamentul şi că reformele realizate să fie sustenabile şi ireversibile. „Urmează să prezentăm raportul pe 2016 şi vom rămâne deschişi cooperării şi pentru anul viitor… Paşii următori depind de ceea ce am spus. Am venit aici pentru a transmite mesajul că dorim o cooperare strânsă care să ducă la ridicarea MCV, dar acest lucru depinde de ceea ce Guvernul şi Parlamentul vor face, depinde de îndeplinirea tuturor condiţiilor stabilite şi că reformele făcute sunt sustenabile şi ireversibile”, a spus Michou. 

Întrebată dacă raportul pe 2016 care urmează să fie prezentat la finalul acestei luni va fi unul „complet pozitiv”, Michou a explicat că acesta nu este încă gata, menţionând totodată că, în ultimii zece ani, România a făcut atât progrese, cât şi regrese în domeniul Justiţiei.  „Nu pot acum să vă spun cum va arăta raportul, pentru că nu este finalizat, dar când mă uit în urmă, în ultimii zece ani, sunt progrese foarte mari în unele zone, în altele progrese normale, dar în alte domenii am văzut regrese şi încercăm să permitem şi să ne punem la dispoziţie instrumentele pentru a merge doar în direcţia progreselor făcute”, a  completat Michou. Delegaţia CE a avut întâlniri cu reprezentanţi ai Parchetului General, Curţii Supreme, Consiliul Superior al Magistraturii, cu ministrul delegat pentru Afaceri Europene şi cu alţi parlamentari.

Lovitură pentru Iordache

Oficialul european a domolit optimismul noului ministru al Justiţiei, Florin Iordache (PSD). Acesta susţinea joi dimineaţă că România a îndeplinit toate condiţionalităţile din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), toate autorităţile din domeniul juridic funcţionează în condiţii foarte bune, iar instituţiile importante au fost consolidate. În opinia noului ministru, acestea ar fi fost garanţii suficiente pentru ca monitorizarea să fie ridicată din vara anului 2017. 

„Mi-a afirmat (secretarul general adjunct al CE — n.r.) că România a făcut paşi importanţi, că, fără îndoială, şi declaraţia preşedintelui Juncker că până în 2019 ar trebui ridicat MCV este un lucru asumat. Ceea ce am spus eu, nu trebuie să ajungem până-n 2019, e că atât raportul acesta preliminar, cât ceea ce se va întâmpla mai departe la Comisie să confirme faptul că în România sistemul de drept e consolidat, în România avem un stat de drept funcţional şi destul de multe garanţii ca să nu mai existe necesitatea funcţionării în continuare a acestui MCV", a spus Iordache.

Lazăr cerea monitorizarea politicienilor

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, declara la începutul acestei săptămâni că MCV-ul nu ar mai fi necesar în ceea ce priveste controlul magistraţilor, fiind însă in continuare necesar în privinţa politicienilor. „Este o chestiune de voinţă politică. Magistraţii îşi fac datoria şi probabil că există anumite persoane care şi-ar dori să- şi pună în practica agenda lor şi nu ar avea nevoie de o chestiune care să-i încurce, cum ar fi MCV", a declarat Lazăr. 

Progresul înregistrat în domeniul justiţiei nu este ireversibil, poate fi răsturnat foarte uşor, prin intervenţii legislative punctuale, avertiza în iulie 2016, la evenimentul dedicat Zilei Justiţiei, ministrul Justiţiei de atunci, Raluca Prună. „Şi atunci, este imperios necesar să ne asigurăm că nu se fac paşi înapoi şi că ceea ce s-a obţinut greu, nu se pierde uşor", era mesajul fostului ministru. 

Ce este acest Mecanism

MCV a fost introdus în 2007, ca o condiţie a aderării României şi Bulgariei la UE şi se concentrează în special pe reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi combaterea crimei organizate. În ultimul raport, din ianuarie 2016, Comisia Europeană arăta că au fost unele progrese pentru îndeplinirea obiectivelor din cadrul MCV, dar trebuie continuată lupta împotriva corupţiei la toate nivelurile şi asigurată independenţa justiţiei.

„Independenţa sistemului judiciar şi respectarea hotărârilor judecătoreşti continuă să se confrunte cu provocări. Reforma codurilor penale este pusă sub semnul întrebării în Parlament. Deciziile adoptate de Parlament cu privire la faptul de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe nişte cetăţeni obişnuiţi sunt în continuare lipsite de criterii obiective”, se arăta în raportul CE.

De altfel, Paraskevi Michou a susţinut joi că, în ultimii zece ani, s-au înregistrat progrese, dar trebuie ca acestea să continue. „În acest an ne uităm la ultimii zece ani, ne uităm la lucrurile bune şi la lucrurile rele care s-au întâmplat. S-au înregistrat progrese, dar trebuie să vedem că aceste progrese continuă. Le-am spus reprezentanţilor voştri că trebuie să lucrăm împreună, dar ceea ce Comisia Europeană şi preşedintele Juncker ar vrea să vadă este să lucrăm în vederea finalizării MCV, dar acest lucru depinde de Guvernul din România şi de Parlament în a accelera, a merge în direcţia corectă, şi nu înapoi”, a completat Michou.

Magistraţii nu vor „răspunderea materială”

În acest timp, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecătoarea Mariana Ghena, spunea joi în şedinţa Consiliului că orice iniţiativă legislativă care să aibă ca obiect angajarea răspunderii materiale a magistraţilor este „inoportună”, adăugând că legislaţia actuală reglementează acest lucru. „Sistemul judiciar a dovedit de-a lungul timpului că are capacitatea de a se autoregla, inclusiv prin sancţionare, sub cele trei forme, a magistraţilor, fiind de altfel şi singura dintre cele trei puteri care are reglementată o formă a răspunderii material”, a arătat magistratul. Ea a lăsat astfel să se înţeleagă că celelalte puteri, Executivă - miniştrii şi Legislativă - parlamentarii, nu ar avea o astfel de răspundere materială.

Judecătoarea a mai explicat că legislaţia actuală reglementează răspunderea magistraţilor sub o triplă formă — disciplinară, penală şi civilă. „Consiliul Superior al Magistraturii, la rândul său, îşi asumă identificarea, soluţionarea şi sancţionarea cu fermitate a situaţiilor de încălcare a legii de către magistraţi", a completat Ghena.