Nicio femeie nu a fost prezentă la ceremonia dedicată Unirii Principatelor Române de la Iași: „Statul bărbaților fără femei”
0Marginalizarea femeilor în politica românească a putut fi observată marți, 24 ianuarie, la ceremonia dedicată Unirii Principatelor Române. La evenimentul de la Iași au participat principalii lideri politici ai țării, iar printre ei nu s-a aflat nicio femeie, fapt observat de cercetătoarea și scriitoarea Mihaela Miroiu.
„Statul bărbaților fără femei. Visul oricăror talibani. Toți unul si unul. Urmează depuneri de coroane, fanfară, hora și plăcintele”, a scris Mihaela Miroiu pe contul ei de Facebook.
Aceasta a semnalat ironic și că miniștrii din actualul guvern sunt așezați în spatele mai marilor bisericii, la o ceremonia în care e invocată încoronarea lui Alexandru Ioan Cuza, „știți voi, ăla care a promulgat legea secularizării averilor bisericești”.
România se află pe ultimele locuri în Europa la reprezentarea femeilor în politică, din totalul parlamentarilor români numai 17% fiind femei.
Numărul mic al femeilor din politică a fost recunoscut chiar de politicienii care au participat în noiembrie 2022 la Conferinţa internaţională „Femeile parlamentare din România şi promovarea egalităţii de gen ca angajament naţional”, care a fost organizată de Senatul României.
„Nu putem vorbi despre democraţia zilelor noastre fără participarea la luarea deciziilor a mamelor, soţiilor şi fiicelor noastre", a spus premierul Nicolae Ciucă la evenimentul acela.
El mai sublinia atunci că subreprezentarea femeilor în poziţii de decizie şi în funcţii politice relevante nu trebuie trecută cu vederea, arătând că aceasta există în toate ţările lumii. În plus, el mai susținea că reprezentarea femeilor în politică şi în leadershipul politic va „întregi demersul societăţii noastre către o lume armonioasă şi prosperă". Totuși, imaginile de astăzi par să contrazică declarațiile făcute de acesta în noiembrie 2022.
Ionela Băluță, profesoară la Facultatea de Științe Politice de la Universitatea București afirma anul trecut, într-un interviu pentru Europa Liberă că măsurile luate de politicieni trebuie gândite „într-o strategie pe termen mediu, o schimbare punctuală în sine nu poate aduce o schimbare structurală. Doar introducerea cotelor de gen nu va schimba fundamental, pe termen mediu, numărul femeilor în politică și nici ce noi numim reprezentarea substantivă. De ce spunem că trebuie să fie mai multe femei în politică? Pentru a avea o diversitate de opinii, de proiecte, interese ale cetățenilor. Premisa de la care pornim este că femeile ar reprezenta mai bine interesele femeilor. Trebuie să înțeleg care sunt problemele inegalității, în ce fel afectează de fapt drepturile și libertățile individuale. Dacă nu ai aceste cunoștințe și dacă în interiorul partidelor politice femeile nu au acces la resurse și la putere și nu pot impune politici publice, atunci schimbarea de conținut nu va avea loc.”.
Problemele nu sunt doar în politică
Inegalitățile de gen din România sunt printre cele mai mari la nivel european, potrivit unui raport al Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung.
Raportul Forumului arată că, pentru majoritatea țărilor ce au aparținut fostului bloc socialist, decalajele de gen ar putea fi eliminate abia peste 134 de ani, un declin față de evaluarea din 2020 care indica o durată de 107 ani. România se remarcă prin regresul cel mai pronunțat comparativ cu restul țărilor luate în considerare – 2,4 puncte procentuale.
Sectoare precum sănătatea, educația, băncile și asigurările erau dominate de femei în proporție de 70%, în 2020, în timp ce construcțiile, industria extractivă sau transporturile sunt hipermasculinizate (sub 25% femei). Din 2008 până în prezent, dintre sectoarele feminizate, doar în HoReCa s-a observat o reducere a feminizării, în timp ce multe sectoare masculinizate și-au accentuat această caracteristică.
Dar, chiar și în interiorul sectoarelor în care majoritare sunt femeile, se constată inegalități întrucât în funcții de conducere se află majoritari bărbații. De exemplu, exemplifică autorii, în sociologie – unde populația absolvenților este în mod covârșitor compusă din femei (82% în România, față de 72% la nivelul UE) –, perspectivele de carieră în domeniu sunt limitate, profesorii universitari sunt preponderent bărbați. În domeniul educației se constată o scădere dramatică a feminizării pe măsură ce se trece de la sistemul de educație timpurile la cel universitar.
Se încarcă comentariile...
