Newsweek: Horia Georgescu, fostul şef ANI, condamnat pe baza unor „volume confidenţiale”

Fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a fost condamnat pe baza a patru volume de probe la care nici acuzaţii şi nici avocaţii acestora nu au avut acces, relatează publicaţia Newsweek. Mai mult, chiar şi existenţa acestor volume a fost ţinută secretă, lucru care i-a  împiedicat pe acuzaţi să-şi poată construi apărările.

Practic, este vorba de un caz de încălcare a dreptului la apărare, de ignorare voită a dreptului la un proces echitabil, aşa cum normează Convenţia Drepturilor Omului, apreciază publicaţia citată.

Timp de trei ani, între 2015 şi 2018, judecătoarea Ana Maria Trancă de la Curtea de Apel Bucureşti a judecat o speţă referitoare la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către mai multe persoane responsabile cu acordarea de despăgubiri pentru bunuri imobile naţionalizate de statul comunist. La finalul judecăţii pe fond, judecătoarea Trancă a decis condamnări la închisoare cu suspendare pentru toţi acuzaţii, informează newsweek.ro

Aceştia au făcut apel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Conform procedurii, dosarul penal s-a mutat de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Imediat după transmiterea dosarului de la CAB la ÎCCJ, Curtea de Apel Bucureşti a mai trimis nişte documente Înaltei Curţi, transfer comunicat prin următoarea adresă, semnată de către judecătoarea Liana Nicoleta Arsenie, preşedinta secţiei penale a CAB: „Urmare adresei din 8.05.2018 prin care v-am înaintat dosarul nr.3203/2/2015 privind pe inculpaţii (...), în vederea soluţionării apelurilor declarate în cauză, vă trimitem, alăturat, plicul ce conţine volume confidenţiale, pentru a fi avute în vedere la soluţionarea cauzei.”

Drept urmare, pe lângă dosarul cauzei (care ar trebui să conţină toate documentele aflate la dosar), Curtea de Apel Bucureşti a mai trimis şi nişte documente care nu se aflau la dosar: „plicul ce conţine volume confidenţiale”.

Documente al căror rol era să fie „avute în vedere la soluţionarea cauzei”.

Judecătorii ÎCCJ caută „volumele confidenţiale”, rătăcite misterios

Practic, printr-un document oficial, şefa secţiei penale a Curţii de Apel Bucureşti admitea că un dosar fusese judecat pe baza unor acte inaccesibile părţii acuzate.

Vreme de un an, însă, judecătorilor de la Înalta Curte care se ocupă de apel în acest dosar nu le-au parvenit “volumele confidenţiale” (deşi acestea ar fi trebuit să existe chiar la ÎCCJ, aşa cum anunţase în mai 2018 Curtea de Apel Bucureşti). Astfel, în iunie a.c., judecătorii din faza de apel a dosarului de la Înalta au cerut din nou Curţii de Apel Bucureşti „plicul”: „Potrivit dispoziţiilor de şedinţă din data de 6 iunie 2019, pronunţată în dosarul nr.1222/1/2018, având ca obiect apelurile declarate de (...) împotriva sentinţei penale nr.30/F din data de 14 februarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia I penală, pronunţată în dosarul nr.3203/2/2015 (1897/2015) vă solicitam să ne înaintaţi, până la termenul de judecată din data de 5 septembrie 2019, plicul secret, transmis către aceasta instanţă de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (plic închis).”

Curtea de Apel Bucureşti a răspuns că plicul fusese deja transmis Înaltei Curţi încă din mai 2018, deci cu un an înainte.

La termenul de joi, 5 septembrie, se va afla dacă, în sfârşit, acele „volume confidenţiale” au fost găsite la Înalta Curte sau, în mod foarte dubios, au fost făcute pierdute.

Desigur, dacă vor fi găsite, miza este să se descopere care a fost sursa şi conţinutul acelor volume.

Sesizare la Inspecţia Judiciară

Una dintre persoanele foarte interesate de răspunsul la întrebările de mai sus este Horia Georgescu, fost şef al Agenţiei Naţionale de Integritate, condamnat de judecătoarea Ana Maria Trancă la o pedeaspă de patru ani cu executare în faza de fond a dosarului pomenit anterior.

Acesta a depus, marţi, o sesizare la Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii prin care solicită cercetarea judecătoarei Trancă pentru „conduita necorespunzătoare pe parcursul derulării termenelor de judecată în dosarul penal nr. 3203/2/2015 (cel menţionat mai sus, în care au fost folosite „volume confidenţiale” - n.r.” şi „încălcarea dispoziţiilor legale şi a obligaţiilor profesionale pe parcursul cercetării judecătoreşti şi cu prilejul deliberării şi pronunţării soluţiei în dosarul penal nr. 3023/2/2015”.

Plic secret înmânat direct judecătoarei Trancă

Conform acestei sesizări, „doamna judecător Trancă Anamaria, cea care a soluţionat pe fond dosarul penal nr. 3203/2/2015, a luat la cunoştinţă despre existenţa şi conţinutul <volumelor secrete> şi, mai mult decât atât, a apreciat că acestea şi sunt utile.

Inutil de precizat că niciodată pe parcursul cercetării judecătoreşti doamna judecător Trancă Anamaria nu a adus la cunoştinţa părţilor din dosar existenţa acestor volume secrete, cu atât mai mult nu s-a pus problema ca subsemnatul sau oricare alt inculpat să îşi facă apărările în cunoştinţă de cauză.

Mai mult decât atât, consider că se impune clarificarea statutului acestor documente, inclusiv cea referitoare la emitent şi circuitul integral al acestora, pentru că simpla menţiune pe o Adresă emisă de către Curtea de Apel Bucureşti că la dosar se află anexat un plic secret ce conţine informaţii confidenţiale nu se circumscrie niciunei dispoziţii legale în vigoare.

De asemenea, rezultă fără echivoc din fişa electronică a dosarului 3203/2/2015, pe care o ataşez în copie conformă cu originalul, faptul că <plicul secret> a fost predat direct completului, respectiv judecătoarei Trancă Anamaria, la ora 10.10 în data de 27.05.2015.”, se arată în sesizarea lui Horia Georgescu.

Georgescu: „Trancă, cu bună ştiinţă, a ascuns înscrisuri/probe”

“În aceste condiţii rezultă, fără putinţă de tăgadă, că judecătorul fondului, doamna Trancă Anamaria, s-a folosit de înscrisuri calificate drept confidenţiale/secrete, încălcând în mod grav dreptul la apărare al subsemnatului şi al celorlalţi inculpaţi din cauza nr. 3203/2/2015. (...)

Trancă Anamaria cu bună ştiinţă a ascuns înscrisuri/probe faţă de părţile din dosar şi a pronunţat o hotărâre nelegală bazându-se pe acestea.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în mai multe rânduri, a stabilit cu valoare de principiu că, pentru pregătirea apărării în cadrul unei proceduri penale, inculpatul trebuie să ia cunoştinţă de toate elementele dosarului pentru a-şi pregăti apărarea. (...)

Totodată, Curtea a socotit că exigenţele Convenţiei sunt respectate şi atunci când acuzatului nu i s-a permis accesul personal la dosarul cauzei, însă acest drept i-a fost acordat avocatului acestuia.

Or, judecătorul Trancă Anamaria a nesocotit dreptul la apărare al părţilor până la cele mai mici detalii, omiţând, cu rea credinţă, să aducă la cunoştinţă inculpaţilor existenţa unor înscrisuri ce nu au fost anexate dosarului public şi negând chiar si apărătorilor aleşi dreptul de a le consulta, deşi aceştia îndeplineau condiţiile legale pentru a face acest lucru.

Necesitatea aflării adevărului în procesul penal şi reglementarea expresă a Codului de procedură penală ca o persoană să fie condamnată în baza unui probatoriu care să-i demonstreze vinovăţia dincolo de orice îndoială rezonabilă presupun, în primul rând, ca informaţiile considerate utile aflării adevărului să fie folosite numai în măsura în care accesul la acestea este permis atât acuzării, cât şi apărării, pentru că, în caz contrar, egalitatea armelor şi dreptul la un proces echitabil se transformă în noţiuni abstracte şi iluzorii”, acuză Horia Georgescu.